,,Ca să-și scape județul de la plata unor sancțiuni financiare, pe care tot el le provocase pe vremea când conducea Consiliul Jude­țean Teleorman, Liviu Dragnea ne-a pus pe toți la plată. Schema financiară a început în 2013, când ex-li­derul PSD era vicepremier. Ordonanța Dragnea a salvat, la grămadă, localitățile care obținuseră fonduri europene pentru dezvoltare, dar n-au respectat apoi criteriile de atribuire a contractelor. Pentru nereguli au primit corecții financiare de 43 de milioane de euro, în total. Banii n-au mai fost însă plătiți de autoritățile locale, ci au fost returnați direct de la bugetul național. Adică, din buzunarele tuturor. Câte 2 euro și 20 de cenți de la fiecare. Însă, poate mai important este faptul că aceste corecții financiare indică deficiențe în calitatea construcțiilor efectuate cu bani publici, de la șosele în care apar gropile imediat după aplicarea noului strat de asfalt până la alte lucrări de infrastructură care intră în colaps la scurt timp după inaugurare”, scrie RISE Project.

Statul a plătit oalele sparte de autoritățile locale

Jurnaliștii RISE Proiect au indexat fiecare beneficiar al amnistiei financiare, printre aceștia numărându-se Primăria Sibiu, condusă atunci de Klaus Iohannis, primăria Craiova în mandatul Liei Olguța Vasilescu, dar pentru un contract al predecesorului ei Antonie Solomon, primăriile din Constanța – fieful lui Radu Mazăre și al lui Nicușor Constantinescu -, sau Sectorul 3 din Capitală pentru programul de izolare termică a blocurilor, administrat de Robert Negoiță.

*

La Primăria Sectorului 3, pe 24 mai 2014, bucuros, primarul Robert Negoiță anunță semnarea primului contract pentru reabilitarea termică a locuințelor, pe bani europeni, în sectorul pe care-l păstorește. Aici sunt aproape 4.000 de blocuri, așa că reabilitarea lor e un obiectiv central pentru mandatul său de primar. ,,E un program atât de greu, încât în regiunea București-Ilfov, în care sunt 47 de primării, singura care a accesat acest program este Primăria Sector 3”, se laudă Negoiță, care marchează evenimentul cu o conferință de presă. În stânga, stă colegul lui de partid Liviu Dragnea, vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale, instituția care aprobase contractul de 10 milioane de euro pentru reabilitarea termică, fiind interfața între banii europeni și Sectorul 3, ca beneficiar. ,,Vreau ca înainte de orice să-i mulțumesc domnului vice prim-ministru Dragnea, care ne-a dat tot sprijinul și care este astăzi împreună cu noi aici. Îi suntem profund și deopotrivă recunoscători”, mai spunea Robert Negoiță.

Primarul mai avea un motiv de mulțumire: cu un an în urmă, în 2013, Dragnea scăpase autoritățile locale de plata corecțiilor financiare aplicate proiectelor derulate prin Programul Operațional Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltării. Promovase atunci un act normativ prin care aceste corecții nu mai erau suportate din bugetele autorităților locale, ci de la bugetul național – adică, de noi toți.

Pe măsură ce un proiect european înaintează, facturile ajung la minister, iar acesta rambursează banii cheltuiți. Beneficiarul are o contribuție proprie, de la proiect la proiect. Când apar nereguli, beneficiarii sunt puși să suporte, în plus, costurile proiectului, adică, așa-numitele corecții financiare. Aceste corecții pot crește de la 2% la 100%, ceea ce înseamnă că, la final, beneficiarul (autoritatea locală) poate fi obli­gat să suporte proiectul integral din bugetul propriu.

Miza lui Dragnea    

Dragnea avea o miză personală ca să mute povara financiară în buzunarele noastre. În 2009, acesta încă era șeful Consiliului Județean Teleorman, acordase două contracte publice, finanțate din bani europeni, către compania Tel Drum, pe care, susțin procurorii anticorupție, o controla prin interpuși. Autoritățile de control au constatat apoi că au fost nereguli în atribuirea contractelor, așa că au aplicat corecții financiare de 7,3 milioane de euro.

Banii trebuiau suportați de către Consiliul Județean Teleorman, așa că Fiscul a trecut în 2013 la executarea silită a instituției ca să recupereze banii. Liviu Dragnea, ajuns între timp vicepremier, a promovat rapid, tot în 2013, un act normativ prin care a salvat instituția pe care o condusese în trecut de la plata sumelor respective, transferându-le la bugetul public.

Situația s-a replicat în zeci de zone din țară, inclusiv în Sectorul 3, pentru contractul de reabilitare termică a blocurilor. În 2016, Ministerul Dezvoltării, în fruntea căruia se afla atunci Vasile Dîncu, a descoperit nereguli la achizițiile publice și a aplicat o corecție financiară de 377.000 de euro. Primarul Negoiță a beneficiat însă de amnistia financiară promovată de Liviu Dragnea, așa că suma de 377.000 de euro a fost pasată în sarcina bugetului națio­nal. Neregulile erau legate de modul în care fuseseră atribuite lucrările pentru reabilitarea termică către compania Construcții Erbașu S.A., abonată la contractele pe bani publici.

Hop și Primăria Buzău!   

În ultimii cinci ani, 71 primării și 22 de consilii județene au beneficiat de  cadoul lui Liviu Dragnea, iar în total s-au adunat cel puțin 43 de milioane de euro, cam cât bugetul anual al orașului Alba Iulia. Până acum, Ministerul Dezvoltării a păstrat secrete aceste date, fără să știm că fiecare dintre noi a scos aproape doi euro și 20 de cenți din buzunar ca să suporte corecțiile financiare aplicate autorităților locale.

Și Primăria Buzău, din perioada în care a fost condusă de Constantin Boșco­deală, se află printre beneficiarii acestui act normativ, cu două proiecte finanțate din fonduri europene: ,,Reabilitare rețea de drumuri și stații de transport din zona de acțiune urbană a municipiului Buzău”, lucrare realizată de Strabag SRL, cu o ,,amnistie” de 303.809 lei, la o valoare a contractului de 15.993786 lei, și ,,Reabilitarea monumentului istoric <Ansamblul conacului Marghiloman (Vila Albatros, parc Marghiloman)>, Municipiul Buzău”, lucrare realizată de Integral SA, cu o ,,amnistie” totală, din două tranșe, de 617.123 lei, la o valoare a contractului de 11.774.138 lei.

Vezi pe AICI, documentele ,,amnistiilor” celor două proiecte europene realizate la Buzău

DISTRIBUIȚI
loading...