Unul dintre invitaţii ediţiei de anul acesta ai Universităţii de Vară Râmnicu Sărat a fost jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Studenţii admişi la universitatea organizată de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în perioada 9-25 august, au avut ocazia de a participa la dezbateri şi de a asista la prelegeri susţinute de experţi străini, istorici şi cercetători în domeniul comunismului şi post-comunismului românesc şi est-european.

Cristian Tudor Popescu, în calitate de critic de film, le-a vorbit studenţilor despre „cinematografia românească în perioada comunistă – între propagandă şi artă”. Aceasta nu a fost prima colaborare a cunoscutului jurnalist cu IICCMER. În 2015, Cristian Tudor Popescu a luat parte la o dezbatere pe aceeaşi temă, alături de regizorul Cristi Puiu şi conferenţiarul Doru Pop, în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) de la Cluj.  Cu acea ocazie, Cristian Tudor Popescu a declarat: „În ceea ce priveşte filmele cu ilegalişti, a fost o operaţiune de proporţii extraordinare, probabil cea mai mare din întreaga cultură română: filme aproape des­pre neant. Eu am numărat aproape o sută de filme care conţin subiectul luptei eroice a ilegaliştilor comunişti în perioada anilor ’30 şi în perioada dictaturii lui Antonescu. Dacă vezi calupul ăsta de filme din totalul de 550 ale cinematografiei comuniste în România, câte s-au făcut între ’49 şi ’89, poţi că crezi că batalioane de tineri activişti luptau la baionetă cu hitleriştii, cu Siguranţa, în fiecare zi. E de mirare cum nu s-a prăbuşit mai devreme dictatura antonesciană în faţa unei asemenea gherile urbane pe care o desfăşurau aceşti eroi, aşa cum sunt prezentaţi ei în filmele cu ilegalişti”.

Universitatea de la Râmnicu Sărat, locul unde s-a aflat una dintre cele mai dure închisori comuniste, este prima de acest fel din România destinată studierii sistemului represiv comunist. Programul îşi propune să analizeze modalităţile de rememorare sub raport istoric şi biografic a perioadei 1945-1989, invitându-şi participanţii să reflecteze asupra diverselor aspecte ideologice, sociale şi politice.