Covrigii de Buzău, o marcă atestată ca produs tradiţional, sunt tot mai aproape de a fi omologaţi pe plan european. Reprezentanţii Direcţiei Agricole Buzău lucrează de ani de zile la dosarul prin care acest produs ar putea fi recunoscut în Europa. Ei caută, în acelaşi timp, şi să securizeze acest brand, astfel încât produsul să nu mai poată fi vândut nicăieri în ţară sub această denumire. Mai nou, a fost găsit şi un producător autorizat al Covrigilor de Buzău, un agent economic din Buzău ce îndeplineşte condiţiile destul de stricte, pentru a realiza acest produs cunoscut tuturor.

“Nu sunt omologaţi încă. Lucrăm la dosar să omologăm produsul în Europa, în primul rând ca şi reţetă consacrată, iar mai apoi să-l securizăm. Acum am găsit un agent economic, unul care face de mult timp Covrigi de Buzău aici, şi, împreună cu el-, pentru că are condiţiile de igienă şi tehnologice care se impun pentru acest lucru încercăm, şi cred că o să şi reuşim până la urmă, să facem cunoscut acest produs în toată Europa, să spun aşa, şi să-l securizăm, practic. Deci produsul acesta trebuie securizat. Adică brandul <Co­vrigi de Buzău> să nu mai poată să apară în Cluj, sau să apară la Vaslui, sau mai ştiu eu prin alte părţi. Încercăm de mulţi ani, dar pe acest agent economic l-am găsit disponibil de vreo două luni de zile, adică din acest an”, spune directorul Cosmin Florea, de la Direcţia Agricolă Buzău.

Reprezentanţii Direcţiei Agricole încearcă de foarte mulţi ani să omologheze acest produs, însă acest lucru putea fi posibil doar prin identificarea unui producător auto­rizat. Numai că, până acum, agenţii economici au fost ­re­ticenţi, în sensul că pentru a se ajunge la această etapă, ei sunt obligaţi să îndeplinească unele condiţii, una dintre ele fiind realizarea manuală a Co­vrigilor de Buzău, or majoritatea folosesc utilaje pentru a-i rea­liza în cantitate cât mai mare, într-un timp cât se poate de scurt.

“Toată lumea ne solicită acest lucru, din păcate unii agenţi economici sunt sceptici, pentru că nu vor să se auto­rizeze, pentru că e mai bine aşa. Implică nişte condiţii pe care trebuie să le respecţi ca să ai produs tradiţional, sau reţetă consacrată, aşa cum e Covrigul de Buzău, o reţetă veche de 30-40 de ani şi trebuie să ai nişte condiţii pe care le îndeplinesc, dar spun ei că e mai bine aşa, să le producă cum vor la liber şi să nu fie restricţionaţi. Este şi un volum restricţionat acolo, adică  trebuie făcuţi manual, sunt nişte condiţii în caietul de sarcini. Pun preţ mai mult pe utilaje, pe timp, manufactura încet-încet dispare din cauza costurilor foarte multe şi inclusiv din cauza lipsei forţei de muncă”, a mai spus Florea.

Istoria covrigilor de Buzău datează din anii de după 1800, atunci când în târgul Buzăului s-au stabilit bulgari, sârbi şi greci. Iniţial, reţeta a fost adusă de greci, negustori înnăs­cuţi care şi-au deschis la Buzău cârciumi în care serveau, pe lângă carafele cu vin, şi aceşti covrigi. Localnicii “au furat” secretul covrigilor, iar brutarii şi l-au însuşit. Acum, buzoienii organizează anual un festival în cinstea Covrigilor de Buzău, a  Cârnaţilor de Plescoi şi a Vinului de Pie­troasele.

DISTRIBUIȚI