În condiţiile în care chiriile au tot crescut în ultimii ani, ajungând la sute de euro pentru un apartament în municipiul reşedinţă de judeţ, sunt buzoieni care declară la administraţia financiară că încasează doar câţiva lei de la chiriaşi.

Situaţia pare hilară, dar este posibilă în lipsa unor reglementări privind plafoanele ­mi­nime pentru impozitarea acestui tip de venituri. În cazul chiriilor, nu există nicio prevedere în Codul fiscal care să-i oblige pe proprietari să declare o sumă ­mi­nimă raportată la suprafaţă, zonă şi alte caracteristici ale locuinţei, aşa cum, de exemplu, există în cazul tranzacţiilor cu imobile. Singura constrângere impusă de Fisc este înregistrarea contractului, a cărui lipsă se sancţionează cu amendă de la 500 la 1.000 lei. Astfel, cei mai mulţi proprietari îşi declară contractul la Fisc, de teama unor reclamaţii sau controale, dar la sume foarte mici, astfel încât şi impozitul care trebuie plătit statului să fie mic.

La Buzău, potrivit unei statistici publicată de economica.net, au fost declarate la Fisc chirii de 3 lei, iar practica este aplicată de mulţi proprietari de imobile din ţară, atâta timp cât legislaţia fiscală sancţionează doar nedeclararea veniturilor şi nu impune un plafon al sumelor declarate, aşa cum a fost instituit, de exemplu, în cazul tranzacţiilor imobiliare, unde există ca referinţă grila notarială. Până în 2016, dacă valoarea declarată de părţi era inferioară valorii din grilă, impozitul era calculat asupra acesteia din urmă. Anul trecut, impozitul s-a calculat la valoarea declarată, dar notarii au fost obligaţi să raporteze periodic la Fisc contractele cu valori inferioare grilei.  În aceste condiţii, Fiscul va trebui să constate şi să aducă dovezi, în urma controalelor, că sumele declarate nu sunt reale şi că veniturile au fost sustrase de la impozitare.

Proprietarii îşi asumă riscuri

În situaţia în care nu declară suma reală, proprietarii ar trebui să ştie că se expun unor riscuri. În primul rând, pot fi acuzaţi de evaziune fiscală, riscând să fie sancţionaţi penal. Pe de altă parte, le creează chiriaşilor posibilitatea de a se folosi de neînregistrarea fiscală a contractului ca să nu plătească chiria sau să o plătească doar la nivelul valorii declarate în contractul înregistrat la administraţie.

În unele cazuri, reaua-credinţă a chiriaşilor poate ajunge până la a refuza părăsirea locuinţei închiriate. Potrivit legii, evacuarea se poate face doar prin hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă, însă, pentru a-şi susţine punctul de vedere în instanţă, proprietarul are nevoie de un contract corect întocmit şi pentru care a îndeplinit toate demersurile legale.

Peste 365 de milioane de lei (circa 80 de milioane de euro) a colectat ANAF anul trecut din taxele şi impozite aferente contractelor de închiriere, arată datele Agenţiei. Numărul total de contracte de închiriere declarate la Fisc a fost anul trecut de aproape 373.000, cu 30.000 de contracte mai multe decât în 2016.

Cei mai mulţi bani colectaţi sunt din Bucureşti şi Ilfov, acolo unde sunt declarate peste 108.000 de contracte. În total, proprietarii au plătit taxe de 157,2 milioane de lei (34,4 milioane de euro).

Cele mai mici chirii declarate, de 1 leu, se regăsesc în judeţele Arad, Iaşi, Suceava, Argeş, Prahova, Ialomiţa şi sectorul 4 al Capitalei. În alte judeţe, proprietarii au declarat chirii de 2 până la 10 lei.

Sursa: economica.net

DISTRIBUIȚI
loading...