După aproape patru ani de cercetare judecătorească, scenariul șpăgii de milioane de euro pentru retrocedarea în 2007-2008 a unui teren de 15 hectare din intravilanul municipiului Buzău, traspus într-un dosar de corupție la nivel înalt în care fostul preșe­dinte al Consiliului Județean Buzău, Cristinel Bîgiu, în calitate de prefect la acel moment, și omul de afaceri buzoian Gheorghe Doloiu au jucat un rol determinant, ar putea pica definitiv testul veridicității la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În dosarul fostului ­mi­nistru de interne Cristian David – care a devenit o țintă politică pentru DNA, încă de când era consilierul și coordonatorul campaniei prezidențiale a liderului ALDR Călin Popescu Tăriceanu – proba cheie a căzut în apel după ce denunțătorul Roger Nițescu și-a retras mărturia din faza de urmărire penală, motivând că a fost făcută sub constrângerea procurorului de caz Doru Țuluș.

În acest dosar, la fond, prin sentința din 5 decembrie 2017, fostul ministru de Interne Cristian David a primit 5 ani de închisoare, fiind acuzat că a primit o geantă cu 500.000 euro de la un fost consilier din Administrația Domeniilor Statului, Adrian Mladin, denunțul fiind unică proba în acest sens, fără să existe flagrant sau vreo altă proba privind pretinderea ori remiterea sumei, deși a existat opinia separată a judecătoarei ICCJ Ioana Bogdan, care a considerat că fostul ministru Cristian David trebuie achitat din lipsa de probe.

La rândul lui, denunțătorul Roger Valeriu Nițescu a primit o pedeapsă de 6 ani de închisoare în acest dosar.

Raportat la ansambul probator administrat în ambele faze ale procesului penal, apreciez că nu există suficiente mijloace de proba care să conducă la răsturnarea prezumției de nevinovăție față de inculpatul David atât sub aspectul acțiunii de pretindere a foloaselor necuvenite, cât și în ceea ce privește primirea fructului infracțiunii de trafic de influență… Astfel, denunțătorul a menționat că la dată de 1 februarie, după ce i-a remis suma de 500.000 euro lui N. (n.n. – denunțătorul Roger Valeriu Nițescu) care trebuia să i-o predea personal inculpatului David, s-au deplasat împreună la sediul… , unde, în timp ce … a intrat în biroul… , a rămas în anticamera, observând când acesta a ieșit fără să mai aibă asupra să servietă în care se aflau banii. Această împrejurare însă nu dovedește dincolo de orice îndoială rezonabilă că suma de… a ajuns în posesia inculpatului David, în condițiile în care martorul M. nu a avut nicio confirmare în acest sens de la destinatar, situație în care nu este exclusă posibilitatea, în lipsa oricărei probe contrare, că acesta să nu se fi aflat la birou când inculpatul N. a lăsat servietă, pe care ulterior putea să și-o însușească, având în vedere poziția constanța de negare a primirii banilor din partea traficantului de influență, cu atât mai mult cu cât intermediarul remiterii foloaselor necuvenite a prezentat o varianta total diferită de cea a martorului sub acest aspect (…) În aceste condițîi, consider că există o îndoială rezonabilă cu privire la acuzățiile formulate împotriva inculpatului David, care, în realitate, se întemeiază doar pe declarațiile coinculpatului N., persoană care deși la momentul formulării propriului sau denunț era interesată să beneficizeze de aplicarea dispozițiilor art. art. 19 din legea 682/2007, nu a prezentat aceeași varianta că a denuntatorului cu privire la remiterea foloaselor necuvenite pentru traficantul de influență.“, preciza judecătoarea Ioana Bogdan în opinia separată la sentința pe fond.

În primă instanță, atât Cristinel Bîgiu, cât și ­Gheo­rghe Doloiu, au fost achitați, ei fiind trimiși în judecată pentru spălare de bani. Completul de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție nu a reușit să stabilească dacă au trecut, prin conturile celui din urmă, banii din șpaga pretins primită pentru urgentarea retrocedării terenului de 15 hectare către Adrian Mladin.

Săptămâna trecută, însă, în față ÎCCJ denunțătorul Roger Valeriu Nițescu și-a retras denunțul formulat în 2015 la DNA. Și nu oricum, ci chiar prin motivele de apel formulate. Denunțătorul Roger Nițescu îl acuză negru pe alb pe procurorul de caz Doru Florin Țuluș, care a semnat rechizitoriul din 14 iulie 2015, că i-ar fi smuls denunțul sub presiune și intimidare, deși în prima declarație dată la parchet nu i-a adus nicio acuzație ex-ministrului David și nu a recunoscut vreo remitere de bani: ,,Un prim aspect care se impune a se preciza este că, așa cum am menționat în partea introductivă a prezentului apel, nu îmi mai mențin denunțul formulat împotriva numitului David Cristian și Mladin Adrian. Formularea acestuia s-a datorat unei constrângeri și presiuni exercitate asupra mea de către organul de urmărire penală (…) După ce am intrat în sediul DNA am fost condus la etajul 1 sau 2 unde mi s-a făcut cunoștință cu domnul procuror Țuluș. Aici mi s-a spus direct că nimeni nu are ceva de a face cu mine, ci că ei sunt interesați de Cristian David, fiind întrebat dacă i-am dus acestuia vreo geantă cu bani. Eu am negat, după care mi s-a pus în vedere de către domnul țuluș personal că dacă nu confirm acest lucru, pe mine mă așteaptă arestul preventiv urmată de inculparea soției mele și a socrului. Au fost purtate în continuare discuții într-un birou alăturat unde erau și alți lucrători DNA, loc unde mi s-au pus o serie de întrebări legate de remiterea de bani către Cristian David, încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare și alte discuții pe care nu mi le mai aduc aminte.

Cert este că la finalul discuțiilor mi s-a solicitat să semnez o hârtie, pe care cred că erau consemnate răspunsurile pe care eu le dădusem la întrebările ce îmi fuseseră puse, dar pe care am refuzat să o semnez. Am refuzat semnarea oricărui document, soli­citând să mi se permită a lua legătură cu un avocat.

Vizibil iritat, domnul procuror Țuluș a dat dispoziție să fiu lăsat să plec și să revin la începutul săptămânii următoare. În timp ce eram în ușa biroului l-am auzit pe domnul procuror dând dispoziții ofițerilor DNA să înceapă urmărirea penală și împotriva soției și socrului meu. Când am ieșit din holul ce separă biroul în care fusesem de holul principal al etajului, domnul procuror Țuluș a venit după mine și mi-a spus să mă gândesc bine să declar că i-am dus lui David Cristian o geantă cu bani, în perioada în care acesta fusese ministru de Interne. Din câte îmi amintesc mi s-a spus că banii proveneau de la Mladin și că aveau legătură cu tranzacționarea unor terenuri la Buzău.

În concluzie, nu este adevărat că i-aș fi remis lui David Cristian suma de 500.000 euro provenind de la Mladin pentru această afacere cu terenurile de la Buzău”.

În zilele următoare m-am prezentat la biroul domnului avocat Georgescu Adrian de la Ploiești, povestindu-i că sunt suspect de fapte de corupție care îl priveau și pe David Cristian pe când era ministru de Interne, legate de retrocedarea unor terenuri în Buzău și de remiterea unor sume de bani atât de mână cât și transmise lui David Cristian. Discuțiile cu domnul avocat Georgescu s-au desfășurat în jurul dorinței mele de a confirmă denunțul lui Mladin Adrian privind suma de 500.000 euro remisă lui David Cristian. În raport de informațiile furnizate domnului avocat Georgescu la biroul acestuia am formulat un denunț împotriva lui David Cristian și Mladin Adrian, pe care în cursul săptămânii următoare le-am depus la sediul DNA, ocazie cu care mi s-a liat și declarație de suspect, practic denunțul fiind dat din nou în față unui ofițer DNA.

Afirmațiile legate de remiterea de către Mladin Adrian a sumei de 500.000 euro ministrului Cristian David, prin intermediul meu, la locuința să, au fost inserate în denunțul depus la DNA, că urmare a discuțiilor purtate de mine cu domnul Țuluș.

Precizez că întrucât mi s-a spus la momentul primei mele prezente în sediul DNA că trebuie să spun doar că i-am dat o valiză cu bani ministrului, bani ce îmi fuseseră dați de Mladin Adrian, am declarat că suma am dus-o acasă la ministru, întrucât așa am considerat eu, nespunându-mi-se unde să declar că am dus efectiv banii. Acesta este motivul pentru care eu am declarat că banii, după ce m-am întâlnit cu Mladin, i-am dus lui David Cristian la locuința sa de serviciu.

Cu ocazia celei de-a două prezențe a mea în sediul DNA, îmi aduc aminte că la finalul discuțiilor domnul Țuluș fiind foarte mulțumit, mi-a spus că dat fiind faptul că apucase să trimită citațîi soției și socrului meu, urmă că ei să fie audiați în calitate de suspecți, dar că să stau liniștit că vor fi scoși de sub urmărire penală. Tot la finalul discuțiilor am fost întrebat dacă accept să mă întâlnesc cu David Cristian purtând tehnică de înregistrare asupra mea, lucru pe care l-am acceptat. La un timp scurt, cred că maxim o săptămâna m-am întâlnit cu David Cristian purtând tehnică de interceptare pe mine undeva în Băneasa, în holul unui Hotel Phoenicia. Aici am stat împreună cu David Cristian circa 5 minute perioada în care am încercat să adus în discuție, așa cum fusesem instruit de cei de la DNA că urmă să fiu chemat acolo în legătură cu problema terenurilor de la Buzău și a banilor despre care declarasem în denunț că îi primisem de la Mladin, pentru David, și că ii remisesem efectiv ultimului la domiciliul sau. Cu ocazia acelei întâlniri, îmi aduc aminte că David Cristian mi-a spus că el nu are niciun amestec și când l-am întrebat ce să declar, el mi-a spus că e problema mea ce să declar.

Șpaga, mascată prin tranzacții cu terenuri

,,În calitate de ministru al Internelor și Reformei Administrative, în cursul anului 2007, prin intermediul inculpatului Nițescu Valeriu Roger, inculpatul David Cristian a pretins, iar în luna februarie 2008, a primit suma de 500.000 de euro de la un denunțător, beneficiar al unor drepturi litigioase.

Această sumă de bani a fost pretinsă și primită de inculpatul David Cristian pentru a-și exercita atribuțiile de îndrumare și coordonare a activității prefecților într-o modalitate care să asigure emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 ha aflat în intravilanul municipiului Buzău de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate. În acest sens, inculpatul David Cristian a luat legătura cu Bîgiu Ma­rian Cristinel, prefect al județului Buzău la acea dată, solicitându-i ajutorul în această problemă.

În schimbul promisiunii de exercitare a influenței în scopul menționat mai sus, inculpatul Nițescu Valeriu Roger, în calitate de șef de cabinet al Ministrului de Interne și Reformei Administrative, a pretins și a primit de la aceeași persoană suma de 600.000 euro.

Urmare a acestor <intervenții>, în perioada 2007 – 2008, cu ocazia discuțiilor purtate de către denunțător cu inculpatul Bîgiu Marian Cristinel, acesta din urmă i l-a prezentat pe inculpatul Doloiu Gheorghe ca fiind persoana de contact pentru rezolvarea tuturor aspectelor referitoare la terenurile de pe raza municipiului Buzău.

Aflând poziția terenului respectiv, inculpatul Bîgiu Cristinel i-a subliniat denunțătorului faptul că nu poate fi restituită suprafața respectivă pe vechiul amplasament, întrucât este vorba de <un teren foarte mare și foarte valoros>. Ulterior, s-au reconstituit drepturile litigioase, după cum urmează:

  • 59.518 m.p. în centrul municipiului Buzău, chiar la drumul național, 
  • 14.085 m.p. în centrul municipiului Buzău, ­apro­ximativ în spatele terenului sus-menționat, 
  • 6.397 m.p. tot în centrul municipiului Buzău, între cele două terenuri sus-menționate, 
  • 70.000 m.p. la intrarea în municipiul Buzău dinspre București, tot cu ieșire la drumul național. 

Pentru <sprijinul ­ofe­rit>, cu prilejul unei alte întâlniri, inculpatul Bîgiu Marian Cristinel a pretins de la denunțător suma de 1.000.000 euro, primind într-un final 700.000 euro, solicitare motivată de <locația terenurilor și exi­stența mai multor persoane decidente>, dispunând totodată ca transferul sume­lor de bani ce urmau a fi remise să se realizeze prin intermediul conturilor persoanele ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-a și întâmplat ulterior, după ce Comisia jude­țeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra tere­nurilor în suprafață de 15 ha.

Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită și pentru a evita tragerea la răspundere penală, au fost încheiate mai multe contracte de vânzare – cumpă­rare, având ca obiect tranzacții imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârșirea infracțiunilor de corupție”, se precizează în rechizitoriul DNA.

DISTRIBUIȚI
loading...