Fără îndoială, cel mai semnificativ eveniment din viaţa politică românească a anului 2017 – care ar putea avea consecinţe nefaste incaculabile asupra tuturor domeniilor de activitate – a fost asaltul, în mai multe trepte, al coaliţiei PSD-ALDE, asupra Justiţiei. Început “noaptea ca hoţii” prin Ordonanţa 13, emisă la final de ianuarie de Guvernul Grindeanu – şi retrasă câteva zile mai târziu, în urma presiunii populare -, continuat prin simulacrul de consultare parlamentară în “Comisia Iordache”, acesta şi-a consumat ultimul act la sfârşitul anului trecut, “de Crăciun ca mafioţii”, prin promovarea a două iniţiative legis­lative aparţinând “deputatului mitralieră” Cătălin Rădulescu.

Surpriza “locală” a acestei poveşti este faptul că printre cei 39, respectiv 38, de susţinători ai iniţiativelor lui Rădulescu se numără şi deputatul social-democrat Dănuţ Păle. Spunem că gestul este surprinzător întrucât parlamentarii PSD de Buzău au avut o atitudine detaşată faţă de acest aspect, votând conştiincios proiectele de lege care bat cuie în cosciugul independenţei Justiţiei româneşti, fără a se distinge, în schimb, prin luări de poziţie sau iniţiative ieşite din comun. Până la finele anului, când Dănuţ Păle s-a decis să se arunce în luptă…

Astfel, el s-a alăturat grupului de colegi social-democraţi care au semnat o propunere legis­lativă, depusă la Secretariatul Camerei Deputaţilor pe 18 decembrie, de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, care instituie pra­gul de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu, argumentând că sancţiunea penală trebuie să intervină doar în cazul unei pagube ,,substanţiale“. De asemenea, se propune reducerea limitelor pedepselor pentru luare de mită şi trafic de influenţă şi modificarea regimul închisorii, astfel încât pedepsele de până la trei ani să fie executate la domici­liu. Tot la domiciliu şi-ar fi putut ispăşi pedeapsa şi cei cu vârsta peste 60 de ani sau cu boli grave sau incurabile, iniţiatorii susţinând că scopul pedepsei este acela de reeducare, coroborată cu recuperarea prejudiciilor. Parlamentarii PSD au vrut şi modificarea prevederilor refe­ri­toare la denunţ, care ar fi urmat să fie valabil doar dacă este făcut la 6 luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei.

În ziua în care subiectul a explodat în presa centrală şi locală, deputatul Dănuţ Păle a transmis un comunicat în care a afirmat că vrea să îşi retragă semnătura de susţinere a proiectului respectiv: “Cu privire la cosemnarea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală doresc să vă aduc la cunoştinţă că voi iniţia demersurile pentru retragerea semnăturii mele de pe acest document. Această decizie vine în urma unei analize mai obiective şi amănunţite a faptului că deja în Parlamentul României există un proiect foarte amplu de mo­di­ficare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, proiect dezbătut de specialişti din domeniu care sunt convins că îşi vor da silinţa ca la capătul discuţiilor să avem două coduri foarte bune, aplicabile şi conforme cu exigenţele Uniunii Europene. Astfel, pentru a nu aglomera procesul legislativ cu un proiect care s-ar suprapune unuia aflat deja în circuitul parlamentar, consider oportună retragerea semnăturii mele de pe propunerea legislativă mai sus menţionată”, afirmă deputatul social-democrat de Buzău Dănuţ Păle. O declaraţie exclusiv de imagine, atât timp cât însuşi autorul acestei propuneri legislative, „Deputatul Mitralieră“ Cătălin Rădulescu, anunţase că renunţă la a mai promova propriul proiect.

A doua zi însă, a ieşit la iveală o a doua propunere legislativă – aparţinând aceluiaşi „deputat mitralieră“, care poartă şi semnătura buzoianului Dănuţ Păle –  care, practic, conferă demnitarilor imunitate în faţa legilor penale. Conform acestei iniţiative legislative, funcţionarul public, în sensul legii penale, este persoana care exercită o funcţie publică, cu excepţia persoanelor care au fost alese în funcţii de demnitate publică. În expunerea de motive a acestei iniţiative, se susţine că Legiu­itorul nu stabileşte concret sfera noţiunii de funcţionar public în Codul Penal, enumerarea folosită în acest act normativ lăsând loc interpretărilor. Totodată, iniţiatorii propunerii legislative invocă o serie de prevederi de doctrină şi din Statutul funcţionarilor publici din care “rezultă clar”, susţin aceştia, că persoanele care exercită demnităţi publice nu au calitatea de funcţionari publici.

Despre propunerea legislativă privind imunitatea totală faţă de legile penale a demnitarilor, deputatul Păle nu a scos deocamdată niciun cuvânt.

DISTRIBUIȚI
loading...