Comitetul interministerial a aprobat, vineri, 350 de proiecte ce vor marca Centenarul Marii Uniri la nivel local, judeţean, regional, naţional şi internaţional, a anunţat ­mi­nistrul Culturii şi Identităţii Naţionale, George Ivaşcu. Suma totală care va fi alocată acestora este de 50.055.165 de lei.

Proiectele cu anvergură regională, judeţeană şi locală – propuse de autorităţile administraţiilor publice locale – au fost de data aceasta eligibile în număr de 264. Valoarea totală alocată lor este de 33,15 ­mi­lioane de lei. Multe dintre proiectele depuse de autorităţile locale, prin instituţiile prefectului şi consiliile judeţene, nu au respectat cerinţele Ministerului, a mai spus Ivaşcu după întâlnirea Comitetului interministerial pentru Centenar.

Lista de manifestări, acţiuni şi proiecte de aniversare a Centenarului Marii Uniri şi al Primului Război Mondial cu anvergură naţională şi internaţională – propuse de ministere şi instituţii publice centrale şi instituţii subordonate MCIN – a cuprins 86 de titluri aprobate. Pentru acestea va fi alocată suma de 16,89 de milioane de lei.

„Aniversarea Centenarului aparţine tuturor românilor, fiind moment unic în care putem uita cu toţii de culoarea politică, aşa cum au făcut-o şi marii noştri înaintaşi”, a subliniat Ivaşcu. „Am văzut mulţi contestatari, dar niciodată argumente reale cu privire la nemulţumirile afişate”, a continuat el, adăugând că în ţară, „aproape permanent”, se desfăşoară multiple evenimente culturale de tipologii diferite, precum târguri, expoziţii şi altele.

Pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri a fost alocată suma de 150 de milioane de euro, pentru proiecte propuse de unităţile administrativ-teritoriale (UAT), pentru instituţiile centrale şi organizaţii non-guvernamentale, în mod egal. Perioada în care pot fi organizate evenimentele este 2018 – 2020. Din partea ONG-urilor au fost depuse, până pe 18 iunie, data limită, 223 de proiecte, care vor intra în evaluarea comisiilor de specialitate.

Începând cu 23 martie 2018, prin Comitetul interministerial pentru Centenar au fost aprobate 506 proiecte, iar până în prezent din bugetul de 100 de milioane de lei au fost alocaţi 77%. Din bugetul pentru instituţiile centrale (50 de milioane) au fost alocaţi 36.918.786 de lei, iar din bugetul pentru unităţi administrativ-teritorial (50 de milioane) au fost alocaţi 39.467.826 de lei.

Cinci proiecte propuse de autorităţi locale    

Conform listei publicate pe site-ul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale – care, de această dată, nu conţine şi sumele alocate fiecărui proiect în parte -, au fost aprobate ci­nci proiecte propuse de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Buzău, dintre care patru aparţin Primăriei Buzău. Acestea din urmă sunt: „Statuia bustului scriitorului Vasile Voiculescu” şi „Construire monument de for public – Statuie Alexandru Marghiloman în incinta Ansamblului Parcului Marghiloman, Strada Plantelor nr. 1, municipiul Buzău” (ambele din categoria „Monument de for public”), „Amenajarea unei camere memoriale <Alexandru Marghiloman>” (din categoria „Investiţii în infrastructura culturală”), ”Centenar Marea Unire” (din categoria „Festivaluri, gale, manifestări cultural-artistice de anvergură”) şi „Colecţia <Copiii şi Marea Unire>” (din categoria „Editarea de cărţi, albume, hărţi, emisiuni filatelice şi altele asemenea”). De asemenea, din categoria „Festivaluri, gale, manifestări cultural-artistice de anvergură”, va primi finanţare manifestarea „România Suntem Noi!”, organizată de Primăria Padina.

De asemenea, dintre proiectele propuse de autorităţile centrale, va primi finanţare, la categoria „Ceremonii civile şi militare/comemorări  Manifestare”, „Şedinţa solemnă a Consiliului Militar al Jandarmeriei Române dedicată Centenarului Marii Uniri“, organizat de Inspectoratul Ge­ne­ral al Jandarmeriei Române şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Buzău.

DISTRIBUIȚI

3 COMENTARII

  1. Măi prietenlor! De la începutul anului sunt date niște fonduri la primăriile locale pentru băut bere și mâncat mici. Adunările de populație în aceste „manifestări locale”–sărbători ale localităților, festivaluri, târguri și hore cu denumiri „inspirate”, între care cea de la mine din comuna natală le întrece pe toate(dorule de unde vii)–, se numesc „acte de cultură”. Am participat, de curiozitate, la trei asemenea mobilizări rurale și regret că am făcut-o. Oare nu suntem în ANUL CENTENARULUI MARII UNIRI??? Nici măcar nu s-a adus vorba despre așa ceva. Poporul ascultă manele, folclor „autentic”, muzici de import cu boxele la maximum, iar „cireașa de pe tort” o prezintă cântereața X sau cântărețul Y(iertat să fiu că nu le-am reținut numele) care, cu un program din repertoriul propriu, închid bairamul. Costurile sunt pe măsură. Recomandarea e ca în fiecare comună să fie astfel de ACTIUNI. Cu ce țintă? Să cheltuim niște bani, să fie văzuți niște oficiali, unii cetățeni de onoare ai localităților și atât! Centenarul mai târziu, poate la anu!! Din punct de vedere al prerogativelor sanitare, organizatorice și social-culturale, nici o tangență cu civilizația europeană. Praf, bubuituri de boxe, parfum de grătar, băutură din belșug cu final de panaramă. Totul sub directa „îndrumare” și „supervizare”a centrelor de cultură și CREAȚIE județene! Bravos națiune, halal să-ți fie!!

    • Eee, alta era situația dacă venea soprana Angela Gheorghiu și slobozea sunete în schimbul unui onorariu echivalent cu bugetul comunii matale pe 100 ani! Se bucura și urechile matale și rămâneau crăcănați concetățenii lu’ matale de geniul divei din Adjud!
      Ce-i rău în faptul că-i dai românului ce-i place! Când se întâlnesc românii prin „țările civilizate” nu-și cumpără bilete la Opera din Viena, ci încing un grătar cu mititei pe acorduri de salam. Lăsați pudibonderia! O fi fost Bucureștiul acum 100 ani „Micul Paris”, dar avea populație majoritară fără încălțăminte în picioare!

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.