Comisia parlamentară de Cod administrativ, condusă de către deputatul social-democrat de Buzău Marcel Ciolacu, a adoptat, luni, articolul din proiectul PSD prin care prefecţii şi subprefecţii nu mai sunt înalţi funcţionari publici şi devin demnitari publici, intenţie anunţată, de altfel, de ministrul Dezvoltării, Paul Stănescu. Propunerea a fost criticată de cei de la Partidul Naţional Liberal şi Uniunea Salvaţi România din comisie.

În prezent, Legea 340/2004 privind instituţia prefectului prevede că refectul şi subprefectul ,,fac parte din categoria înalţilor funcţionari publici”, în timp ce art. 76 din proiectul de Cod administrativ, adoptat luni arată că  funcţiile de prefect şi de subprefect ,,sunt funcţii de demnitate publică”. De precizat că, în sensul legii penale, demnitarii publici sunt asimilaţi funcţionarilor publici, potrivit art. 175 din Codul Penal.

Ce prevede Constituţia în cazul prefectului
Articolul 123: (1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti; (2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale mi­nisterelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile admi­nistrativ-teritoriale; (3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică; (4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare; (5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

Un amendament al Partidului Social Democrat adus proiectului iniţial, criticat de cei de la opoziţie, care însă nu s-a tranşat prin vot luni, prevedea ca şi şefii de deconcentrate să devină demnitari publici: ,,După ce că se numesc politic prefecţii, avem acum propunerea ca şi şefii de deconcentrate să devină politicieni, deci să nu fie înalţi functionari, ci demnitari. Avem o administraţie politizată de sus până jos”, a declarat senatorul USR Florina Presadă.

Tot luni, majoritatea din comisia de cod administrativ a respins amendamentul Partidului Naţional Liberal care prevedea că prefectul şi subprefectul nu pot fi membri de partid politic.

În fapt, prin renunţarea la prevederile care interzic prefecţilor şi subprefecţilor să fie membri de partid se reoficializează o practică la care nu s-a renunţat niciodată. Prefecţii şi subprefecţii aşa-zis apolitici au fost, de fapt, membri de partid care demisionau formal din formaţiunea care i-a propulsat, răspunzând comenzii ­li­derului organizaţiei judeţene, în special în momentele în care trebuiau să dea avizele pentru numirea şefilor de servicii deconcentrate ale ministerlor. Pe de altă parte, este normal ca un prefect, respectiv subprefect, în calitate de reprezentant în teritoriu al unui guvern politic, să vegheze la punerea în aplicare a programului de guvernare. În schimb, această măsură ar putea încuraja traseismul politic şi în această ca­tegorie de funcţionari; să ne amintim că un prefect de Buzău a fost membru, pe rând, al Partidului Naţional Liberal, al Partidului Social Democrat, a ­be­neficiat de susţinerea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România – în perioada cât această formaţiune politică a deţinut conducerea Ministerului Mediului – şi, ulterior, a revenit în PSD, doar pentru a-şi menţine postul de şef de serviciu deconcentrat. Traseu pe care l-ar putea reface sau chiar completa în cazul schimbării culorii politice a garniturii de la Palatul Victoria.

Ce s-a mai discutat în comisie   

Comisia de cod administrativ a început luni votul pe articole şi amendamente la proiectul PSD de Cod administrativ. Sunt peste 600 de articole în proiect, iar documentul de lucru are 992 de pagini.

Printre amendamente se numără şi unul asumat de un deputat social-democrat care prevede introducerea de pensii speciale pentru aleşii locali.

Un alt articol, susţinut de Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România arată că starea de incompatibilitate durează până la data încetării de drept a mandatului în care alesul local a exercitat o funcţie sau o calitate incompatibilă cu aceasta sau până la data la care a încetat funcţia sau calitatea care a determinat starea de incompatibilitate. Totodată, ,,faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor, în conformitate cu prevederile art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Printre cele 600 de articole care vizează modificări se mai află înfiinţarea Monitorului Oficial Local, evaluarea performanţelor profesionale indivi­duale ale funcţionarilor publici pentru activitatea desfăşurată până la 31 decembrie.

Un proiect susţinut de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România arată că funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea umană, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, cât şi de a adopta un comportament care să nu aducă atingere prestigiului corpului funcţionarilor publici în societate, atât în timpul exer­citării atribuţiilor de serviciu, cât şi în afara acestuia.

Un alt proiect, al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor de această dată, prevede ca în cazul în care un consilier local absentează nemotivat de trei ori consecutiv de la şedintele cosiliului local, acesta să fie exclus din rândul consilierilor locali.

O modificare susţinută de Partidul Naţional Liberal arată şi cine numeşte înlocuitorul prefectului în anumite cazuri. ,,În cazul în care nu s-a emis ordinul prevăzut la alin. (4), înlocuitorul de drept al prefectului este desemnat prin ordin comun al ministrului afacerilor interne şi a ministrului dezvoltării regionale şi a administraţiei publice”.

DISTRIBUIȚI
loading...