Cu prilejul Zilelor Europene ale patrimoniului, OPINIA, în parteneriat cu Muzeul Județean, ­Bi­bli­oteca Județeană „V. Voiculescu”, Arhivele Naționale – Serviciul Județean Buzău și Direcția pentru Cultură Buzău  vă oferă prilejul de a descoperi cele mai importante cărți vechi, de patrimoniu, aflate în colecțiile instituțiilor buzoiene. Rubrica săptămânală „Cărți rare din pa­trimoniu național, la Buzău” se va derula pe tot parcursul lunii septembrie, având scopul de a promova cartea ca obiect ce transmite    informație, dar și ca obiect inclus în patrimoniul cultural național.

*

În colecțiile Bibliotecii Județene ,,V. Voiculescu” Buzău, la secția Colecții Speciale, se găsesc 17 cărți de patrimoniu și foarte multe cărți rare, unele cu semnăturile autorilor.

Cea mai veche carte românească, aflată în pa­trimoniul Bibliotecii Jude­țene  ,,V. Voiculescu” Buzău, scrisă în limba română, cu caractere chirilice este ,,Apostol”, o carte liturgică (de cult religios) ce cuprinde pericopele (pasaje din Noul Testament, sub forma unor povestiri sau a unor parabole), care se citesc în cadrul unei slujbe religioase, la slujba Sfintei Liturghii, la sfintele taine și la unele din ierurgiile principale (slujbe bisericești de binecuvântare și de sfințire a oamenilor și a lucrurilor, ce se săvârșesc în diferite împrejurări: sfințirea apei, binecuvântarea casei, înmormântare, parastas etc.).

,,Apostol cu mila lui Dumnezeu Sfântul. Care acum a treia oară, precum mai înainte a fost așezat după cel grecesc s-a tipărit. În zilele prea Înălțatului Domn și oblăduitor a toată țara Românească, Io Mihai Racoviță Voievod. Mitropolit fiind a toată țara, Chir Neofit. Cu cheltuiala iubitorului de Dumnezeu, Episcopul Buzăului, Chir Metodie. Și s-a tipărit în Sfânta Episcopie din Buzău. În anul de la Zidirea Lumii, 7251, iar de la Nașterea lui Hristos, 1743. De Ioan Stoicovici Tipograful”.

In-folio de două file nenumerotate + 178 file numerotate. Tipar roșu și negru, cu 34 de rânduri pe filă. Pagina de titlu este încadrată într-un chenar cu motive florale. Pe verso-ul paginii de titlu se găsește stema dublă cu inițialele domnești ale lui Mihai  Racoviță și ,,Stihuri Politice 10 asupra prea înălțatului, slăvitului și blagocestivului Domn, Io Mihai Racoviță Voievod”: ,,Aceste două peceți Hristos le gătește/ Și Domnului Mihail i le dăruiește,/ Ca să poată stăpâni de bunăvoire,/ Îndelungângu-l pe el întru norocire./ Bourul, stăpânul Moldovei că ai fost, te însemnează,/ Corbul, al țării Românești domn, te ­ade­verează./Iar crucea pravos­laviei bun paznic te arată,/ Mihaile, cu blândețe, cu ­ini­ma curată./ Aceasta în veci te va păzi cu cinste și cu pace/ Și pe vrăjmași îi va surpa, ca praful îi va face.”

Pe prima filă, în fața textului, este imprimată o gravură reprezentând ,,Învierea Domnului”, reprodusă după ediția din 1704, tipărită tot la Buzău, a  ,,Apostolului?. În față, pe întreaga filă, xilogravura reprezentându-l pe ,,Sfântul Evanghelist Luca”; fila 26: xilogravură ,,Soborul Maicii Domnului”; fila 122: frontispiciul ,,Evangheliei de la Snagov” (1697); fila 130: xilogravura ,,Duminica Tuturor Sfinților”, tipărită cu clișeul din ,,Cheia Înțelesului” (București, 1678). Ivan Bakov (cunoscut după călugărire, în anul 1700, ca Ioanichie Bakov, Ioanichide, Ioani), este cel care a realizat și semnat  gravurile folosite. La fila 178, ultima, se află următorul text al Ieromo­nahului Ioachim, corectorul: ,,Unuia Dumnezeu celui în Troiță slăvit, Tatălui, Fiului, Duhului Sfânt, fie de la noi robii săi, mulțămită, cinste, laudă, închinăciune, căci ne-am îndemnat de am început și ne-au ajutat de am scos cu tiparul această Sfântă Carte: Apostol. Iar pe tine, pravoslavnice cetitor, cu smerenie te rugăm ca de vei afla ceva nu bine alcătuit sau greșit, aceea să o acoperi cu blândețea dragostei și să o socotești a fi din nesăvârșirea slabei minți, iar nu din voia ostenitorului, aducându-ți aminte că toți aceeași neputințe suntem părtași. și Dumnezeu, care numai singurul este desăvârșit, să te învrednicească vederii și mila Lui să fie cu tine pururea”.

Cartea este parțial restaurată, nu mai are legătura originală, ci una deosebită, iar pe primul forzat se află următoarele însemnări olografe, făcute cu creionul: Forzat I verso: ,,1908. Vara au fost secetă f. mare, din Avril până în Iulie 3. Am venit la Sf. Ana de 2 ori, și pe la noi nu au ploat. Oamenii nu au avut ce da la vite, le-au dus prin păduri. Se hrănia cu frunze, smulgeau holbară cu sacii de pe câmp, de dau la vite. Tăeau rozând funia până o smulgeau oamenii din pământ, era călduri f. mari, s-au vândut cu 60 lei carul cu fân. Spre știință, N. Dimitriu. În Anul acela pusasem via și să prindeau f. puțin și pomii. N.D. Și tot pe forzat I, o altă însemnare, la distanță de 14 ani, consemnând, peste ani, o altă calamitate, abătută asupra comunității, cât și repetarea călătoriei pioase a locuitorilor evlavioși la biserica Sfânta Ana: ,,1922, 20 iulie, Sf. Ilie. Am fost la Sf. Ana, noi, p(t). ploae. A fost 4 săptămâni de secetă?.

Materialul este realizarea bibliotecarei Mia Neagu

DISTRIBUIȚI
loading...