Cărți rare din patrimoniu național, la Buzău (I) / „Pravila lui Matei Basarab”, unul dintre primele coduri de legi din Europa redactate într-o limbă națională

Cu prilejul Zilelor Europene ale patrimoniului, OPINIA, în parteneriat cu Muzeul Județean, Biblioteca Județeană „V. Voiculescu”, Arhivele Naționale – Servi­ciul Județean Buzău și Direcția pentru Cultură Buzău  vă oferă prilejul de a descoperi cele mai importante cărți vechi, de patrimoniu, aflate în colecțiile instituțiilor buzoiene. Rubrica săptămânală „Cărți rare din patrimoniu național, la Buzău” se va derula pe tot parcursul lunii septembrie, având scopul de a promova cartea ca obiect ce transmite informație, dar și ca obiect inclus în patrimoniul cultural național.

Lucrarea pe care Muzeul Județean Buzău o propune spre prezentare publicului larg în cadrul Programului Internațional ”Zilele Europene ale Patrimoniului” este cunoscută îndeobște sub denumirea generică de ,,Îndreptarea legii” sau ,,Pravila cea Mare a lui Matei Basarab”. Lucrarea reprezintă o culegere de legi, o combinație de texte legiuitoare din lucrări precum ,,Sintagma” lui Matei Vlastares, ,,Nomocanonul” lui Manoil Malaxos, lucrarea lui Alexis Aristan dar și din ,,Pravila” lui Vasile Lupu. Manuscrisul original, cel din 1652, nu se cunoaște.

Titlul complet al lucrării este ,,Îndreptarea legii//cu Dumnezeu//carea are toată judecata arhierească și împărătească de toate vinile preoțești și minerești. //Pravila sfinților apostoli, a ceale 7 săboare și toat(e) ceal(e) nameastnic(e). Lângă aceastea, și ale s(finților) das(căli) al lumii, Vasil(e) Vel(ichi), Timothei, Nich(ita), Nicolae. Theologhia dumnezeeștilor bogoslov(i). Scrise mai nainte și tocmite cu porun(ca) și învățătur(a) blagocestivului împărat, chir Ioan Comninul, de cuvân(tătoriul) diac a mar(ii) besear(ici) lu Dumnezeu și păzitor de pravili, chir Alexie Aristinu. Iar acum de întâi prepuse toate de pre ellineaște pre limba rum(ânească), cu nevoința și oserdia și cu toată cheltuiala a pr. s. de Hs. Chir Ștefan, cu mila lui Dumnezeu mitrop(olit) Tărgov(iștei), exar(h) Plaiul(ui) a to(a)t(ă) Ug(grovlahia). În Târgoviște, în tipografia prealum(inatului) mieu domn, Io Mathei v(oievod) Bas(arab), în s(fânta) mitro(polie), în cas(a) Nălțăr(ii) domnul(ui) nos(tru) Is(us) Hr(istos). Martie 20, văleat 7160 a lui Hristos 1652, v. pos(t) vel(ichi)”.

Prefața lucrării este semnată de către Monahul Daniil Panoneanul, pe numele său de mirean Daniil Andrean și este reprezentată de o scrisoare către Mitropolitul Ștefan prin care îi prezintă pravila, și în care mărturisește că a fost ajutat în realizarea acesteia de către ieromonahul Ignatie Petriți și iermonahul Pantelimon (Paisie) Ligaridis, ambii greci, originari din insula Chios ,,vestiți și foarte iscusiți întru toată dumnezeiasca scriptură”. Același Daniil este cel care a prepus, adică a tradus, textele părinților greci.

Pravila lui Matei Basarab conține legi ce abordează drepturile și obligațiile clerului de mir, ale călugărilor, însă și probleme referitoare la familie, căsătorie, judecată, ordine socială ș.a. Deoarece lucrarea a apărut sub girul moral al autorității bisericești, ea s-a transformat în corpusul oficial de legi al Bisericii romane de Răsărit, găsindu-și aplicabilitatea și în viața socială a perioadei.

Iată spre exemplu ce spune Glava 259/Zac 2-4 despre lipsirea de libertate, răpire și pedeapsa pentru aceasta: ,,Certarea (pedeapsa) răpitorilor iaste numai moartea. Cela ce va răpi pe vreo muiare, acela nu se va certa numai cu moarte, ce încă-ș va piarde și bucatele (averea), că le va da judecătorul muierii cee răpite, de va fi muiere mireană, iară de va fi călugăriță, atunce-i va da judecătoriul puteare să se hrănească cu venitul ce va fi de în aceale bucate în toată viața ei, și încă și după moartea ei le va da judecătoriul toate aceale bucate la mânăstire de la carea au răpitu-o. Nu se va numai omorâ răpitoriul, nice-ș va ­piar­de numai bucatele ce încă și ceia ce l-a sfătuit să răpească sau i-au dat ajutoriu să răpească, și aceia se vor omorâ și-ș vor piarde și bucatele. Iară de-l vor fi numai sfătuit, iară de nu-i vor fi ajutat la vreamea răpirii, atunce-i vor numai omorâ, iară bucatele nu-ș vor pierde”.

Glava 267 ,,Pentru bărbatul carele va face cheltuială la boala muierii lui și la moarte” stabilește ca normă faptul că ,,De să va afla muierea cuiva în boală și va face bărbatul cheltuială la boala ei; de-acia ea va muri și va face cheltuială și la îngruparea ei, și va ceare să ia aceastea de la socru-său carele au moștenit zeastrele fii-sa, de aceasta poruncește această pravilă: însă câte au cheltuit la boala muierii lui să nu ia de ­într-a­cealea nemica, pentru că un trup a fost cu dânsa; iară câte au cheltuit la îngruparea ei, acealea să le ia de socru-său, carele au luat și-au ținut zeastrele”.

În ceea ce privește modul de prezentare al lucrării, el este tipic perioadei, și cuprinde gravuri, chenare ornamentale. Apar reprezentări ale lui Isaia, Ieremia, Moise și David. Stema Țării Românești reprezentată printr-un corb ce poartă în cioc crucea și pe piept un scut cu o cruce așezată pe o coroană. Pe stemă mai apar soarele și luna, totul dispus sub o altă coroană. De asemenea este reprezentată și stema Mitropolitului Ștefan. Fiecare pagină prezintă un chenar dublu, în spațiile marginale fiind trecute, cu culoare roșie, numerotarea glavelor. Fiecare pagină cuprinde 36 de rânduri, textul în sine fiind însoțit de vinete, semne, frontispicii și o serie de imagini gravate. Ornamentale sunt atât ­titl­urile glavelor cât și prima literă.

În anul 1722 lucrarea a fost tradusă în limba latină, la Cluj. Importanța lucrării ,,Îndreptarea legii” rezidă în primul rând din aceea că este prima formă organizată și tipărită a dreptului românesc.

Starea de conservare a exemplarului deținut de către Muzeul Județean Buzău nu permite ca acesta să fie expus publicului.