Care sunt cele zece proiecte majore pentru Buzău candidate la finanțare de la Banca Mondială

Banca Mondială, în parteneriat cu Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR) și cu sprijinul autorităților ­pu­blice locale a analizat o serie de proiecte cu impact metropolitan pentru București și cele 40 de reședințe de județ din România. Analiza este parte a campaniei „Alege prioritățile localității tale”, desfășurată în perioada 18 ianuarie – 22 martie 2019, care își propune identificarea celor mai importante proiecte metropolitane pentru comunitatea locală.

Consultând proiectele cuprinse în Strategiile de Dezvoltare Locală ale municipiului și Buzău, precum și pe cele cuprinse în Pla­nul de Dezvoltare Regională Sud-Est, Banca Mondială a sugerat, și pentru viitoarea Zona Metropolitană Buzău, o serie de proiecte ce ar putea fi finanțate în cadrul „Programului România Metropolitană”; programul se adresează doar zonelor metropolitane constituite și finanțează proiecte cu valoarea de minimum 5,1 milioane de euro fiecare.

În urma consultării cu reprezentanții Primăriei Buzău, Consiliul Județean a întocmit o listă de zece proiecte care ar îndeplini condițiile impuse pentru finanțare, a căror prioritizare o supune dezbaterii publice în următoarele două luni. Ierarhizarea proiec­telor de infrastructură prioritare, cu impact major pentru dezvoltarea zonei metropolitane Buzău, poate fi realizată și on-line de către cetățeni și actorii locali – organizații neguvernamentale, mass-media, universități, Camera de Comerț, companii private, precum și alte instituții publice locale, prin completarea unui chestionar pe care îl puteți accesa AICI.

Majoritatea dintre aceste proiecte fac parte din Planul Strategic de Dezvoltare al municipiului Buzău pentru perioada 2018-2030, program de dezvoltare urbană lansat de primarul municipiului Buzău în vara anului trecut.

Înființată în 2009, ­Fe­derația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR), persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală și apolitică, a fost constituită în scopul reprezentării membrilor în relația cu autoritățile ­pu­blice centrale, precum și în relațiile cu organisme sau instituții internaționale. Printre obiectivele ­Fe­derației se numără și reprezentarea intereselor membrilor în raporturile cu administrația publică centrală, alte organizații neguvernamentale și terți, pe plan intern și internațional, cât și colaborarea cu alte organizații similare, în vederea implementării politicilor de dezvoltare durabilă. FZMAUR a încheiat cu Banca Mondială un parteneriat pentru identificarea, în scopul prioritizării, de către autoritățile locale, a posibilelor viitoare finanțări a proiectelor cu impact metropolitan ale membrilor, între care se numără și Buzăul.

Unul dintre proiectele prioritare pentru municipalitate este înființarea unui parc industrial în munici­piul Buzău, necesar pentru dezvoltarea mediului de afaceri și a anteprenoriatului, cu facilități complete de utilități publice, pentru îmbună­tățirea competiti­vității, inovării și promovarea spiritului antreprenorial, cu accent pe industrii inovative. Ideea înființării unui parc industrial în municipiul Buzău a mai fost vehiculată și în urmă cu mai bine de șase ani de fosta conducere a județului, însă inițiativa a rămas la stadiul de proiect.

Realizarea Centurii de Est a municipiului Buzău este, de asemenea, un proiect de importanță majoră pentru municipiul reședință de județ, care va duce la descongestionarea traficului de pe principalul bulevard al orașului, Unirii. Lipsa acesteia îi chinuie nu numai pe șoferii aflați în tranzit, ci și pe locuitorii orașului, care resimt din plin poluarea.  Pentru refa­cerea Centurii de Est există un proiect guvernamental, dată fiind importanța națională a realizării acestui drum. Anunțat în premieră de către deputatul Marcel Ciolacu, pe vremea când era vicepemier, proiectul e acum în faza întocmirii studiului de fezabilitate.

După deschiderea podului de la Vadu Pașii, viitoarea centură de est va fi continuată cu șoseaua cu același nume, care trece prin fața Oborului și face legătura cu șoseaua Brăilei. Reprezentanții Primăriei Buzău au început deja lucrările de asfaltare din surse proprii ale municipalității  dispre șoseaua Brăilei spre Oborul de animale, iar până la jumătatea acestui an drumul va fi asfaltat până la podul de la Vadu Pașii. șoseaua Vadu Pașii face parte din Centura de Est a Buzăului, alături de drumul de peste digul râului Buzău. „Este în discuție la Guvern un studiu de fezabilitate de a face o șosea pe patru benzi, odată probabil cu deschiderea podului de la Brăila, la care, așa cum știți, avem câștigători o firmă din Italia cu o firmă din Japonia. Pentru ca fluxul acesta de mașini, de oameni din Moldova să nu blocheze nici orașul Buzău, nici orașul Râmnicu Sărat, trebuie două centuri, una la Râmnicu Sărat și una la Buzău”, a declarat recent primarul municipiului Buzău, Constantin Toma. Edilul-șef a adăugat că lucrările de reabilitare a șoselei digului ar putea începe din această primăvară. ”O să avem probabil o convenție cu cei de la Direcția Apelor Buzău-Ialomița, astfel încât să ne permită să reparăm și aici la intrare pentru a se putea circula pe cele două benzi pe care le avem în momentul acesta”, a spus Toma. șoseaua construită pe coama digului de apărare este practicabilă, cu excepția unor porțiuni avariate, și este circulată în prezent atât de autovehicule de capacitate mare, cât și de autoturisme. Centura de est a Buzăului ar fi extrem de utilă transportatorilor de marfă care circulă dinspre Moldova către Brăila, dar și locuitorilor din zona Vadu-Pașii care vin în oraș.

Printre proiectele cuprinse în Planul strategic de dezvoltare a municipiului pentru următorii 12 ani se află și proiectul înființării unei piețe de gros la Buzău. Orașul nostru este situat la o răscruce de drumuri extrem de circulată, care face legătura între mai multe regiuni ale țării. Aici ar putea fi cel mai mare centru regional pentru comerțul cu produse agro-alimentare, iar piața de la Buzău ar putea deveni o sursă de aprovizionare importantă pentru toate județele cu care se învecinează. Zona aleasă de municipalitate pentru aemanjare se află foarte aproape de drumul către Brăila și Galați și de pasarela către Zona Industrială. Odată cu inaugurarea podului de la Vadu Pașii și a centurii de est, ar fi creată și legătura cu Moldova, care ar scuti autovehiculele să străbată o parte din oraș. Legumicultorii din toată țara vin deja la Buzău pentru semințele și răsadurile produse de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură. În viitor, pe lângă Stațiune va fi înființată o bancă de gene, dar și o facultate de agronomie.

Unul dintre obiectivele economice expuse în Planul strategic de dezvoltare a municipiului Buzău până în 2030 este legat de transformarea unei părți din aeroportul militar de la Boboc în aeroport civil, cu facilități atât pentru transportul de persoane cât și pentru marfă, care odată realizat ar putea deservi toată partea de est a României. Proiectul a fost și el inclus în lista celor zece pentru prioritizarea cărora Consiliul Județean cere acum votul buzoienilor. Primarul Constantin Toma declara, la momentul lansării Planului Strategic de Dezvoltare a municipiului, că a discutat cu oameni de afaceri din mai multe state, interesați să investească la Buzău. Potrivit edilului, unii dintre aceștia cer pistă pentru avioane cargo, pentru a putea să își transporte mai ușor și mai repede materiile prime și produsele finite. „Două dintre firme au pus problema transformării unei părți din aerodromul militar de la Boboc în aeroport civil pentru a putea opera avioane civile cargo. Investitorul american a pus problema că ar putea avea șapte-opt curse de tip cargo cu avionul de aici și e interesat să aibă un aroport civil aproape de fabrica pe care intenționează să o construiască la Buzău”, spunea primarul Constantin Toma.

Transformarea Pădurii Crâng în parc este unul dintre proiectele pe care municipalitatea intenționează să le pună în practică într-un termen cât mai scurt; cele 182 hectare vor deveni, astfel, cel mai mare parc din România. Președintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 27 iulie 2018, legea privind trecerea în proprietate publică a municipiului Buzău a pădurii Crâng, o luptă de aproape doi ani de zile dusă de municipalitate cu spijinul deputaților Marcel Ciolacu și Dănuț Păle. Pădurea Crâng a fost dată municipiului Buzău în anul 1881, printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul liberal de la acea oră, I.C. Brătianu, după ce orașul Buzău a dobândit-o în Justiție după un proces de o sută de ani cu Episcopia Buzăului. A intrat în proprietatea statului, după instaurarea regimului comunist, municipalității rămânându-i dreptul de administrare doar pentru zece hectare, atât cât se întinde parcul amenajat pentru promenadă. Pădurea din care face parte Parcul Crâng este de aproape două ori mai întinsă decât Herăstrăul și de zece ori decât Cișmigiul. Doar o suprafață de zece hectare este însă amenajată pentru promenadă și agrement, restul de peste 170 de hectare de pădure fiind străbătut doar de cărări din pământ, folosite de pădurarii care administrează fondul forestier.

Realizarea Centrului de Recreere și Sport Parcul Tineretului și reabilitarea și amenajarea Domeniului Marghiloman sunt alte două proiecte pe care administrația locală le are în plan pentru următorii ani. Consilierii locali au adoptat, în ședința ordinară din acestă lună, în unanimitate, o hotărâre privind oportunitatea investiției „Plan Urbanistic Zonal – Regenerarea spațiului urban adiacent Parcului Tineretului”. Mai exact, zona din vecinătatea Parcului Tineretului din municipiul Buzău ar urma să se schimbe complet, devenind un loc de recreere și de distracție pentru buzoieni și pentru cetățenii care ne vor vizita orașul. Pe un teren în suprafață de 45 de hectare vor apărea zone de parcuri, de agrement și de activități sportive. Propunerea de dezvoltare constă în amenajarea unui parc de agrement, dar care va avea, în același timp, un rol de protecție împotriva vântului, respectiv împotriva Crivățului. Acest parc va face parte dintr-un sistem integrat de perdele de protecție naturală, cu vegetație înaltă la nivelul zonei de nord a municipiului Buzău. În zona de intrare, respectiv în zona Bazinului Olimpic, localizat la nord de Parcul Tineretului, va fi amenajată o zonă de activități unde se pot dezvolta expoziții, locuri de joacă, spații de evenimente. Noul parc va prezenta două circulații majore: o traversare longitudinală dinspre vest către est, o alee pietonală cu două benzi și spațiu verde pe mijloc și o traversare sud-nord, cu posibilitatea amenajării unui amfiteatru unde se pot realiza spectacole, în zona canalului colector existent.

Celelalte trei proiecte pentru care buzoienii trebuie să-și dea votul sunt Drumul Expres Siret (Buzău – Focșani), Drumul Expres Siret (Ploiești – Buzău)  și modernizarea căii ferate Ploiești – Focșani. Pentru tronsoanele Ploiești – Buzău și Buzău – Focșani, CNAIR a semnat contractele în cursul lunii septembrie 2018 cu Consitrans, acestea având o valoare de 12,278 milioane de lei, și, respectiv, 13,933 milioane de lei, și prevăd elaborarea Studiului de Fezabilitate și a Proiectului Tehnic, precum și pregătirea documentației de atribuire pentru execuția lucrărilor. Contractele vor fi finanțat din atât din fonduri europene obținute în cadrul POIM 2014-2020, cât și fonduri bugetare. Durata de prestare a serviciilor este de 24 de luni de la data de începere a contractului. Din păcate, chiar și în cazul în care nu ar exista piedici birocratice, un drum expres care să lege orașele Ploiești, Buzău și Focșani nu va fi gata mai devreme de 2015, au precizat reprezentanții CNAIR la momentul semnării contractului. Cele două tronsoane fac parte din drumul expres – DX5 Siret Expres, care va realiza o legătură rapidă între Muntenia și Moldova. Dacă studiile de fezabilitate nu sunt foarte scumpe, realizarea drumului expres va fi destul de piperată. Un kilometru de șosea expres nu este cu mult mai ieftin decât unul de autostradă, ajungând la 80%-90% din prețul acesteia. În total, drumul de mare viteză „Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani” va costa cel puțin 1,5 miliarde de euro, bani alocați de Uniunea Europeană, prin Programul Operațional de Mare Infrastructură 2014-2020. Cu o lungime totală de 330 km, drumul expres Muntenia-Moldova ar trebui să preia traficul rutier de pe DN2-E85, unde se înregistrează cele mai mari valori ale traficului la nivel național, dar și foarte multe accidente rutiere grave, fiind denumită, din această cauză, „șoseaua morții”.

Un alt proiect vizează modernizarea liniei CFR Ploiești-Buzău-Adjud-Focșani-Bacău-Roman-Pașcani-Iași-Frontieră, proiect ce se afla, anul trecut, în faza de pregătire a caietului de sacini pentru elaborarea studiului de fezabilitate. Contractul de realizare a studiului este estimat la 83,48 milioane de lei fără TVA. În primă etapă, proiectul se va axa pe modernizarea liniei Pașcani-Iași, lucrări de reabilitare pentru poduri, podețe și tuneluri – 173 obiective pe toate cele opt sucursale regionale CFR.