Doi ani de documentare din pasiune pentru istorie.  Acestea au fost motivele care au determinat-o pe profesoara buzoiană de istorie Gabriela Boboc să scrie una dintre cele mai ample, lucrări pe care şi-a pus amprenta. Cartea „Crăişorul din Ţebea” a ajuns, zilele acestea, la tipografie şi, poate, după Cră­ciun, va ajunge şi pe rafturile librăriilor.

Volumul conţine date des­pre copilăria, adolescenţa şi tinereţea lui Avram Iancu. Autoarea ne-a vorbit despre câteva dintre motivele care au determinat-o să scrie această carte.

    „Curiozitatea şi faptul că nu găseam niciodată datele istorice pe care le căutam m-au determinat să cercetez şi să pun cap la cap toate informaţiile şi să concep această carte. Au fost doi ani de ­cer­cetare, de  strângere de date, dar au meritat. Veţi găsi informaţii mai ales despre tinereţea şi copilăria acestui conducător ambiţios, aşa că recomand cartea şi iubitorilor de istorie, şi celor ce vor să-şi completeze datele de cultură generală. Aştept şi eu răspuns de la tipografie săptămâna acesta, sper să vină Moşul exact cu ceea ce trebuie“, a spus Gabriela Boboc.

Buzoianca a publicat până acum 17 volume, prima carte intitulându-se „Supernova sufletului meu“ şi a văzut lumina tiparului în 2008. De atunci, profesoara de istorie a mai publicat alte 16 volume, abordând diferite subiecte din viaţa cotidiană: istorioare, poveşti inspirate din realitate, poezii etc.

Multe date biografice, ignorate în perioada comunistă

Avram Iancu a fost şi continuă să fie un simbol al românilor din Transilvania. Personalitatea sa a fost roman­ţată şi idealizată tocmai pentru a servi naţionalismului românesc din perioada comunistă. Tocmai de aceea, aspecte biografice considerate incomode au fost date uitării, iar imaginea lui Avram Iancu s-a rezumat doar la aceea de „Crăişor al munţilor”.

Avram Iancu pare un personaj tabu în special pentru naţionalismul românesc. Este, de altfel, simbolul luptei pentru drepturi a românilor transilvăneni din secolul al XIX-lea. Deşi este considerat un revoluţionar prin excelenţă, exponentul celor mulţi şi „năcăjiţi”, Avram Iancu s-a născut într-o familie bogată din satul Vidra de Sus, parte a Transilvaniei stăpânită de Imperiul Habsburgic. De altfel, tatăl său, Alisandru Iancu, era un om al puterii, angajat în administraţia locală. În anul 1848, Avram Iancu, viitorul revoluţionar, devine avocat cu acte în regulă, la 24 de ani.

Deşi a luptat contra ungurilor şi a făcut prăpăd, aşa cum relatează englezul de la Cluj în cadrul comunităţilor maghiare, Avram Iancu s-a iubit cu o unguroaică. De altfel, se spune că a fost marea lui iubire. Se numea Johanna Farkas şi era cu zece mai tânără decât Avram Iancu.

 

DISTRIBUIȚI