În paginile publicaţiei „Politica”, oficios al Filialei Buzău a Partidului Conservator, sunt şi câteva informaţii interesante care se referă la diferite evenimente. Astfel, în numărul din 7 iunie 1909, se informa că în a zecea zi a alergărilor de cai de pe Hipodromul Băneasa, grajdurile lui Alexandru Marghiloman „sunt şi de această dată bine reprezentate. Vor alerga: Era o dată, Saint Jules, Flamma, Viscol, Speriat şi Cotnar”.

O altă ştire se referă la inundaţiile din judeţ care au cauzat stricăciuni liniei ferate Buzău-Nehoiaşi, astfel că inaugurarea oficială a trebuit să fie amânată. Totuşi, la 7 iunie s-a dat în exploatare tronsonul dintre Cislău şi Pătârlagele. Cititorii mai erau informaţi că Duly G. Nicolae, ­sub­locotenent farmacist, a fost numit contabil la Spitalul Militar al Diviziei a V-a în locul farmacistului locotenent Marin Ion, transferat la Cernavodă.

Într-un alt număr, din 14 iunie 1909, se scria: „Iubitul nostru şef, dl. Alexandru Marghiloman, care în decursul săptă­mânii a avut distinşi oaspeţi în splendida vilă Albatros, a plecat aseară la Iaşi spre a asista la alergările de cai ce au avut azi pe hipodromul de la Copoi. Vor alerga: Saint Jules, Flamma şi Punch”.

O scurtă ştire anunţa moartea lui Toma Chircu, senator şi preşedinte al Clubului Conservator din Râmnicu Sărat. Iar despre Dinu C. Arion, fiul cunoscutului om politic de origine buzoiană C.C.Arion, aflăm că „a trecut în mod strălucit ultimul examen de doctorat în Drept”.

Interesant este şi articolul în care sunt nominalizaţi avocaţii din Buzău de la acea dată: Nicolae Bărbulescu, strada Banului (azi Bistriţei) nr. 19; Constantin I. Tomulescu, strada Mihai Bravu (Bucegi); Ion N. Zaharia-Furnică, strada Unirii nr. 103; Gheorghe Vernescu, în faţa Poştei; George Pliniceanu, b-dul Gării nr. 26; Constantin Ionescu-Smeianu, strada N.I.Constantinescu; Mihai Popescu, strada Victoriei nr. 55; Toma C. Căpitănescu, b-dul Brătianu; Nicolae D. Nicolescu, strada Filantropiei nr. 32; Constantin Negoescu, strada Libertăţii.

De asemenea sunt amintiţi şi  medicii de la acea vreme:  dr. cpt. C. Teoharide, strada Smârdan nr. 11 (pentru săraci consultaţii gratuite); dr. urolog D. P. Grigoriu, bd-ul I.C.Brătianu; dentist Ion Munteanu, b-dul I. C. Brătianu (lângă Banca Naţională). Despre „vechea Farmacie Weber, strada Târgului nr. 5 (în faţa Primăriei)”, se anunţa că a fost preluată de către farmacistul Sava Gerota, proprietarul de mai târziu al complexului imobiliar care includea şi Hotelul „Coroana”.

Articolul de fond din numărul tipărit la 8 august 1911, se referă la „Amenajarea Crângului”, „cea mai preţioasă podoabă naturală a oraşului”. Astfel că primarul Iancu Demetriade, încă din anul 1894, a solicitat şi a obţinut de la Ministerul Domeniilor, acceptul pentru un proiect de amenajare şi transformare a pădurii „într-un imens parc”, dar după încheierea mandatului proiectul a fost abandonat.

Fiind ales din nou primar, a revenit cu solicitări la acelaşi minister, care a actualizat proiectul, Consiliul Comunal însărcinându-l pe subinspectorul silvic al regiunii Buzău, Constantin Rădulescu, să coordoneze lucrările, ce urmau să înceapă în toamna anului 1911.

Un alt articol, cu titlul „Vi­ctime ale automobilismului” (accidente destul de rare în acea vreme), informa: „Un buzoian, un tânăr distins, energic şi muncitor, un înflăcărat… Leon Leonida, şi-a găsit sfârşitul într-un groaznic accident de automobil.

… Iniţiator al primului garaj de automobile, ce-i poartă numele, unul din fondatorii Clubului de Automobile din Bucureşti… conducând singur automobilul său, într-o excursie ce făcea cu mai mulţi şi fiind împreună cu soţia sa, d-l dr. Titi Constantinescu şi o doamnă, a fost strivit de automobil în apropierea Braşovului (din alte surse aflăm că, voind să evite un alt vehicul, a făcut o mişcare bruscă, astfel că maşina s-a răsturnat şi volanul, destul de lung la acea vreme, i-a strivit pieptul, n.r.), ceilalţi ce-l întovărăşeau scăpând ca prin minune, numai cu mici contuziuni.

A fost adus la Buzău şi înhumat miercuri, 26 august, în cavoul familiei din Cimitirul <Dumbrava> (aflat nu departe de Capelă, vândut apoi  dr. Petre Marinescu, fost medic primar chirurg urolog, şi Mircea Vintilă, n.r.). Serviciul divin a fost oficiat de P.S.S. Dionisie al Buzăului şi întregul cler. Au rostit alocuţiuni profesor Mircea Vernescu şi D. Ştefănescu, ambii din Bucureşti. Ca fost ofiţer, a primit onorurile militare a unui pluton din Regimentul 7 Artilerie.

La puţin timp a decedat, tot din cauza unui accident de automobil, Constantin Gussi, rudă cu Leon Leonida, în judeţul Teleorman, fratele lui Leon Gussi, prefectul judeţului Ialomiţa”.

Un alt articol, cu titlul „Neruşinarea Răteştilor”, este, „un drept la replică”, la atacurile din presa liberală care au „persiflat donaţia e 50.000 lei a lui Alexandru Marghiloman, pentru internatul din Buzău”.

Se mai informa că deoarece  acesta a obţinut un concediu de 50 de zile, începând cu 2 august 1911, după o cură la Karlsbad (Karlovy Vary), urma să meargă la Paris. Cititorii mai erau informaţi că Al. Marghiloman a lansat primele liste de subscripţie pentru ajutorarea victimelor inundaţiilor din Moldova, printr-un comitet condus de A.S.R. Principesa Maria, donând primul 2.000 de lei, urmat de mama sa (2.000 lei), vărul lor, Nicolae Butculescu (viitor moştenitor al lui Al. Marghiloman – 300 lei). Iar cu prilejul unei vizite la Policiori, unde Butculeştii aveau o moşie, a donat 200 lei pentru reparaţii la biserica parohială. Se mai informa că s-a hotărât de către Consiliul Comunal contractarea unui împrumut pentru a se putea executa, în continuare, lucrările de alimentare cu apă, pe strada N.I. Constantinescu până la gară şi finalizare pe străzile Unirii şi Carol (Independenţei).

 

DISTRIBUIȚI
loading...