Buzăul a fost inclus într-un mega-proiect ce vizează construirea celui mare mare  complex onshore (pe uscat) eolian din Europa.

   Compania olandeză NERO Renewables vrea să construiască, în Buzău şi Constanţa, conform datelor ­ana­lizate de Profit.ro, trei parcuri eoliene cu 362 de turbine şi o capacitate instalată totală de circa 1 GW, cu 400 MW peste capacitatea parcului onshore Fântânele-Cogealac, în prezent cel mai mare de acest tip din Europa. Dezvoltatorul propune guvernului olandez să ,,adopte” proiectul din România, pentru ca statul olandez să îşi poată atinge ţinta de energie rege­nerabilă pentru 2020.

   În fapt, energia electrică furnizată va asigura Olandei realizarea cotei de energie regenerabilă în anul 2020.

   Construcţia celor trei parcuri, situate în sud-estul României, în Constanţa şi Buzău, este programată să înceapă în 2019, acestea urmând să intre în funcţiune până în 2021. Odată operaţionale, parcurile eoliene vor genera anual 3 TWh de energie, echivalentul a 2,6% din producţia totală de electricitate a Olandei.

   NERO Renewables România SRL, subsidiara locală a olandezilor, a fost înregistrată la începutul lunii octombrie. Tot luna trecută, NERO a trimis invitaţii către şase companii europene pentru a depune oferte în vederea livrării de turbine pentru proiectul din România, furnizorii selectaţi pentru a fi incluşi pe lista scurtă urmând să fie anunţaţi în decembrie.

   Astfel, NERO, al cărei nume vine de la Netherlands (Olanda) şi România, a demarat deja procesul construirii celor trei parcuri eoliene în România. Acestea vor fi conectate direct la reţeaua naţională de energie electrică şi vor injecta anual 3 TWh de energie regenerabilă în reţeaua europeană, energie ce va putea fi extrasă în orice stat membru UE. În condiţiile în care Olanda se aşteaptă să rateze ţinta privind o pondere de 14% a energiei regenerabile în totalul producţiei de energie valabilă pentru anul 2020, iar România şi-a atins deja obiectivul pentru 2020, NERO pro­pune Guvernului olandez să ,,adopte” proiectul din România. Astfel, prin intermediul mecanismului european ,,proiecte comune” privind cooperarea în sectorul energiei regenerabile, Olanda va putea cofinanţa parcurile eoliene dezvoltate de NERO în România, iar energia produsă de acestea va fi inclusă în producţia de ­ener­gie regenerabilă a Olandei, scriu jurnaliştii de la pr­o­fit.ro.

   Un astfel de proiect comun între Olanda şi România în baza mecanismelor de cooperare în domeniul energiei regenerabile ar constitui o premieră în Europa. Recent, Lituania şi Luxemburg au folosit un alt mecanism de cooperare, cel de ,,transferuri statistice”, prin care excesul de energie regenerabilă din Lituania va fi trecut în statisticile Luxemburgului, permiţând acesteia să îşi atingă, la rândul său, ţinta obligatorie. Echipa NERO contează pe Comisia Europeană să sprijine proiectul. NERO are deja autorizaţii şi parte din terenurile pentru parcurile din România, pe care le-a închiriat de la autorităţile din Buzău şi Constanţa în schimbul a câte 2% din venitul brut pe care îl va obţine din proiect. Costul total al proiectului este estimat la 1,4 miliarde de euro.

Proiect găzduit de o ţară, în beneficiul altei ţări

   În materie de energie regenerabilă, Uniunea Europeană a făcut paşi importanţi.  S-au fixat Cote Obligatorii de Energie Regenerabilă în UE pentru anul 2020. Mecanismul de atingere a acestor cote este foarte inteligent. Practic, nicio ţară membră a UE nu poate să spună că nu şi-a putut atinge cota.  Comisia Europeană a stabilit în 2009 trei mecanisme de atingere a cotei: Transferul Statistic, Proiectul Comun şi Schemele de Sprijin Comun.

   Olandezii, ca şi francezii şi maltezii, au constatat că nu pot să-şi atingă cotele şi trebuie să apeleze la unul din cele trei mecanisme. 

   Pragmatici, ca de obicei, cei din Olanda au apelat la ­meca­nismul Proiectului Comun. Aleasă pentru acest proiect este România.

   ,,Acest Proiect Comun va fi implementat cu sprijin olandez şi se va focaliza pe energia regenerabilă, pe baza schemei de susţinere a energiei regenerabile numită SDE+. Se vor evita astfel procedurile politice complexe şi pierderea de timp”, au spus reprezentanţii companiei.

   România va furniza astfel Olandei producţia totală de ­ener­gie provenită din cele trei parcuri eoliene. Energia electrică va intra pe ISEM – Integrated Single Electricity Market. Asta înseamnă Proiect Comun: proiectul este găzduit de o ţară, în beneficiul altei ţări.

   Olanda se dovedeşte a fi pragmatică, încă odată. Dacă ar fi recurs la mecanismul Transferului Statistic, guvernul Olandei ar fi trebuit să plătească, de exemplu Germaniei, 190 euro/Mwh la energia eoliană şi 270 euro/Mwh la energia solară. Din buzunarul propriu. Apelând la mecanismul Proiectului Comun, olandezii vor investi 1,4 miliarde euro, din buzunarul Comisiei Europene.

 

DISTRIBUIȚI