27 de ani
de presa libera
Marti, Iunie 27, 2017 01:33 AM

Buzaul de ieri Buzaul de astazi

Buzăul de ieri, Buzăul de astăzi / Oborul de cereale şi oborul de vite

de Valeriu NICOLESCU
Buzaul de ieri Buzaul de astazi  |
28.03.2017, 00:00
1510
   Devenit „oraşul farmaciilor, al second hand-urilor şi al caselor de pariuri“, Buzăul rămâne, în arhive şi în ami­ntirea celor mai în vârstă, locul vechilor comercianţi din Strada Târgului, al caselor cu arhitectură deosebită şi al oamenilor care au excelat în diverse domenii de activitate.
   OPINIA vă propune, în colaborare cu istoricul Valeriu Nicolescu şi pagina de Facebook ,,Buzăul vechi“, o rubrică permanentă sub forma unei incursiuni în istoria locală, o comparaţie a Buzăului din trecut cu cel de astăzi.

   (sursa fotografiilor: • colecţia OPINIA • Valeriu Nicolescu • Gabriel Petre • Buzăul Vechi • colecţia Aurelia Sprînceană, via Dorian Luparu (imagini de la sistematizarea anilor ‘60) • colecţia Alexandru Miriţă, via Andrei Daniel (imagini de la mijloc de anii ‘40 cu soldaţi nazişti şi Piaţa Daciei veche) • Doru Drăgoi (imagini anii ‘1970 Cuza Vodă şi blocurile Romarta în construcţie) • Ovidiu Nica (Casa Pionierilor şi imagini cu zona rondului Episcopiei la sistematizarea din anii ‘80).

   Aşezare cu atribute mai mult comerciale, dar şi meşteşugăreşti, în Buzău s-au amenajat de timpuriu locuri anume pentru comercializarea produselor. Un ­do­cument emis în anul 1831 se referă la mutarea târgului din Piaţa Veche şi facerea Oborului (cuvânt de origine slavă, preluat la noi prin filieră sârbească, având şi sensul de ţarc pentru vite). Iar în anul 1839, s-au întocmit mai multe documente  în legătură cu Oborul ce se face la Buzău. Ca urmare a demersurilor întreprinse, la 15 noiembrie 1833, se cedează de către Episcopie  un loc pentru amenajarea Oborului, iar în 1835 s-a făcut caldarâmul pe strada Târgului, începând de la intrarea în Obor.

  În anul 1871, s-au luat măsuri pentru asanarea, nivelarea şi pavarea Oborului (reamenajat între anii 1903 şi 1916) şi construirea a 33 de barăci în Piaţa Obor, pentru împrejmuirea sa (primar Nae Stănescu). Planurile şi devizul (44.262 lei) au fost realizate de către arhitectul oraşului, Carol Kertch, inclusiv pentru refacerea pavajului unei părţi din Oborul vechi şi din strada Brazi, de la Ion Marcu până la Geambaşu. Pentru aceste lucrări, prin Decretul Domnesc nr. 14/26 mai 1873, s-a aprobat efectuarea unui împrumut de 45.000. În şedinţele Consiliului Comunal din 4 şi 8 ianuarie 1887, s-au aprobat condiţiile de închiriere a barăcilor din Piaţa Mare a Oborului.

   Dintr-un memoriu întocmit în anul 1895, reiese că în anii 1875 şi 1877, una dintre preocupările principale ale Consiliului Comunal a fost şi regularea definitivă a Pieţei Oborului, motiv pentru care, avându-se în vedere şi construcţia unei Hale de Măcelărie şi Pescărie, să se exproprieze câteva proprietăţi (terenuri şi clădiri) în suprafaţă de 4042,66 m.p.: proprietatea Anton Bărdescu, vecină cu Oborul nou, Piaţa veche (a Oborului, n.n.) şi proprietăţi aparţinând lui Constantin Ialomiţeanu şi Nae Oprescu, învecinate cu Piaţa Veche şi Oborul nou. Documentaţia este semnată de arhitectul Victor Gherabek şi de primarul N.I.Constantinescu.

   În raportul de activitate al Serviciului Tehnic, semnat de arhitectul oraşului, Victor Gerabek, datat 23 decembrie 1897, referitor la lucrările edilitare realizate, se menţionează şi construirea esplanadei de la viitoarea Hală de Măcelărie şi Pescărie din Piaţa Oborului şi a parapetului de sprijin (antreprenori Teofali Giovanni, Fiorenzo Segni şi D. Vasilescu). Au fost montate borduri din piatră pentru trotuare şi s-a realizat pavarea acestora cu plăci de lavă, la Hală şi în faţa pescăriei (Giovanni Sabarese). Totodată, au fost reparate străzile Târgului şi Oborului şi străzile din lateralele Halei (Tase Iancu), obiectivul principal fiind construirea Halei de Măcelărie şi Pescărie de la Obor.

   În anul 1850 se propune demolarea hambarelor din Obor, pentru lărgirea spaţiului în care avea loc, şi a fost expropriat un alt teren proprietatea Episcopiei, pentru această lucrare şi pavarea Oborului. Dintr-un document datat 1865, reiese că în dosul Oborului, exista Hotelul Hagi Jecu (24 camere, din care 5 prăvălii la faţă şi cu pivniţe, ­graj­duri cu 11 încăperi). În 1866, Toma Rădulescu era coproprietarul unei prăvălii de cofetărie din gura Oborului, strada Veche.

   În anul 1868, s-a întocmit Regulamentul pentru precupeţi şi pescari, ce comercializa produse alimentare, cherestele şi orice alte articole necesare, care erau obligaţi să se înscrie într-o condică la Primărie pentru a obţine bilet (autorizaţie) de exercitare a comerţului. Se mai interzicea să iasă afară din bariere ca să întâmpine pe săteni sau speculanţi în drum şi să cumpere produse de la aceştia şi orice fel de articole şi obiecte de îndestulare (primă necesitate), însă puteau cumpăra din comunele judeţului, iar din târg  doar sâmbăta, când se ţinea târgul, şi numai după amiază. Respectarea acestor reguli reveneau comisarului Oborului în ­cali­tatea sa de funcţionar municipal (Nae Ionescu, în 1873; Gheorghe Niţulescu, în 1901). S-au continuat lucrările de asanare, nivelare şi pavare Obor (reamenajat între anii 1903-1916) şi construirea a 33 barăci în Piaţa Obor şi împrejmuirea sa, planurile şi devizul fiind executate de arhitectul oraşului Carol Kertch (deviz 44.262 lei, inclusiv refacerea pavajului unei părţi din oborul vechi şi din strada Brazi, de la Ion Marcu până la Geambaşu), lucrări pentru care, prin Decretul Domnesc nr. 14/26 mai 1871, s-a aprobat efectuarea unui împrumut de 45.000 lei.

   În anul 1875, un han în Oborul oraşului era proprietatea pitarului Ghiţă Popa (Popescu) din Li­pia (socrul lui Grigore Constantinescu-Monteoru, Spiru Haret şi a altor oameni de seamă), arendat lui Sterie Antonescu, iar în 1876, Matei Iarca din Verneşti a închi­riat, lui Matei Mateescu, un han la Obor, iar Nicolae Simionescu, un alt han, lui Ioan Ivănescu. O primă reglementare oficială privind preţurile de vânzare a cerealelor în pieţele oraşului (primar N.I.Constantinescu), stipula ca în Piaţa Oborului, grâul trebuia să se vândă cu 60-98 lei, porumbul cu 56-60 lei şi orzul cu 40-46 lei.

   În şedinţele Consiliului comunal din 4 şi 8 ianuarie 1887, s-au aprobat condiţiile de închiriere barăcilor din Piaţa mare a Oborului şi revizuirea taxelor comunale, taxele pentru veniturile comunei însemnând şi cei 8.000 lei chiria barăcilor de pescărie din Piaţa mare a Oborului,  300 de lei barăcile de precupeţie, 2.300 lei cele de măcelărie. În anul 1888, hala pescarilor din piaţa Oborului avea 18 boxe, iar Eftimie Tomaide avea 11 prăvălii la Obor, unele având case deasupra.

   În 1890-1891 s-au expropriat câteva terenuri pentru nivelarea pieţei Oborului, lucrare încredinţată antreprenorului Henrich Schwartz, fiind expropriate terenuri din moşia Vatra Episcopiei. Interesant că  în Piaţa Obor exista bărbieria (frizeria) lui Chira Constantinescu.

Oborul de vite

   Din 1894, se fac demersuri pentru amenajarea, separat de Obor, a unui obor numai pentru vite, din 1899 funcţionând Biroul Central al Regiei Accizelor urbei Buzău, cu 10 angajaţi, administrator Ion Dimitriu, cu un birou central şi birouri la bariera Ploieşti şi în perimetrul Oborului de vite şi târgului Drăgaica. În 1903 s-au executat lucrări de împrejmuire şi pentru amenajarea Oborului de vite, în Piaţa mare a Oborului, valoare de deviz 6673,77 lei. Contractul de lucrări s-a încheiat la 6 septembrie, cu Aurel D. Mustaţă, locul ales fiind între străzile Tăbăcarilor, Abatorului şi bd-ul Raionului, paralel cu gârla morilor; dincolo de strada Abatorului (între Mesteacănului şi Chiristigii) fiind oborul de cereale.

   În anul 1905, cojocarii şi cizmarii ambulanţi sunt mutaţi în piaţa Oborului, iar în anul 1922 se construieşte localul percepţiei din strada Al. Marghiloman (31 m.p.) la Oborul de cereale (o cameră, hol şi grup sanitar), la Primărie primindu-se şi un memoriu al negustorilor din oraş prin care solicită construirea de prăvălii în Obor, ei obligându-se să plătească chirie. În 1925, Consiliul Comunal a hotărât ca automobilele care efectuau curse pe diferite trasee să staţioneze în faţa hanurilor din Piaţa Obor, Oborul de cereale fiind împrejmuit în anul 1926, an în care se construiesc prăvăliile de olărie (5 ochiuri) din Piaţa Obor, colţ cu strada Al. Marghiloman (141 m.p. şi 268 m.p. teren), închiriate, la 24 ­fe­bruarie, lui Ion D. Mănescu, începând cu 1 septembrie. Totodată, a fost închiriat şi depozitul de cherestea din Piaţa Oborului, alături de şoseaua Abatorului (strada Mesteacănului). Locuitorii de pe strada Matei Mateescu solicitau Primăriei, în 1933, montarea unei lămpi pe stâlpul din mijlocul străzii, ce avea construcţii numai pe o latură, pe cealaltă fiind Oborul de vite.

   Proiectul de sistematizare din anul 1935 avea în vedere mutarea Oborului de vite peste iazul morilor, în acelaşi loc cu Oborul de cereale, în capătul străzii Atanasie Cătuneanu (Dorobanţi), între linia CFR şi strada Al. Marghiloman, în 1934-1935 construindu-se pe terenul Oborului de vite un pavilion pentru medicul veterinar, percepţia comunală şi paznicul oborului (3 camere), lucrare recepţionată la 12 martie 1935. Ideea mutării oboarelor de cereale şi vite se reia şi în 1940, deoarece a ajuns să fie în centrul oraşului, ameninţând cu răspândirea epidemiilor. Oborul de cereale era strada Al. Marghiloman (80.358 m.p), iar  Oborul de vite era pe  strada M. Mateescu (24.008 m.p. De altfel, un memoriu al Sfatului Negustoresc, Cercul Comercial şi Industrial Unite, solicita organizarea oborului de cereale în apropierea celui de vite şi depozitele de lemne şi cherestea, peste gârla morilor,  la capătul străzii Athanasie Cătineanu (Dorobanţi), aproape de Şoseaua Brăilei, sau pe iazul morilor, dincolo de Fabrica CAPS „Furnica”.

Buzoienii solicită mutarea celor două oboare din cauza mizeriei

  Dintr-un memoriu din 1940, referitor la Oborul comunal, reiese că era unul dintre sectoarele neigienice ale oraşului, prin noroiul, praful şi murdăriile ce veşnic stagnau aici. Era pavat cu bolovani, îngropaţi în maldărele de gunoi lăsate de cei care veneau aici. Înconjurat de o parte de Episcopie şi Seminar, precum şi de chiristigii cu casele şi mărfurile lor, de prăvălii şi barăci de scândură închiriate de comună pentru comerţ, oferea prin starea lui un aspect jalnic în acest centru de religie, cultură şi comerţ; (...) ,,trebuie mutat într-un spaţiu care să îndeplinească condiţiile unui târg modern iar în locul lui să se ridice un cartier frumos şi igienic, cu o mică grădină, punându-se în concordanţă cu edificiile publice şi construcţiile din jur“.

   Cu titlul „Unde va fi mutat Oborul ?”,  un articol din presa locală  informa că, potrivit planului de sistematizare, şi deoarece Prefectura a construit un garaj, un ­ate­lier de reparaţii şi remiză pentru personalul atelierului, urma să fie mutat, cu precizarea că actuala locaţie reprezintă una din principalele dificultăţi de menţinere a curăţeniei oraşului, deoarece pentru a ajunge la Obor vehiculele şi vitele trebuie să traverseze oraşul, fiind situat la circa 300 m. de centru.

   În anul 1950, se execută lucrări de amenajare a parcului Obor, proiect arh. Al. Rădulescu, valoare de deviz 9.053.000 lei, din care 3.500.000 lei pentru anul 1950. În memoriul justificativ se preciza că prin desfiinţarea Oborului de cereale, situat în perimetrul dintre străzile Dobrogeanu Gherea (Marghiloman), colţ cu strada Abatorului (Mesteacănului) şi limitat de strada Chiristigii, s-a creat un loc viran pentru care, în planul de sistematizare al oraşului s-a stabilit amenajarea unui parc pe 65.070 m.p., lucrări ce urmau să fie executate de către Întreprinderea de Construcţii a Comitetului Provizoriu al oraşului. De asemenea, s-a decis amenajarea unui nou Obor comunal, după desfiinţarea celui care funcţiona în perimetrul dintre străzile Obor, Chiristigii şi Abator (Mesteacănului).

Înlocuite cu locuinţe şi blocuri

   Conform unor decizii din anul 1953, s-a aprobat atribuirea de terenuri, din parcelarea oborului vechi, de vite, pentru construirea, conform HCM 758/1952, tovarăşilor din câmpul muncii, de locuinţe tip M.C., pentru care erau deja 41 cereri, pentru cartierul muncitoresc CFR (exi­stent în zona Contactoare). De asemenea, în zona fostului Obor de cereale, s-au construit două blocuri de locuinţe pentru muncitorii de la Fabrica de Mase Plastice (înfiinţată în anul 1952, cu numele de Fabrica Chimica), iar în cinstea zilei de 23 August 1959, autorităţile s-au angajat să monteze în centrul oraşului Monumentului „1907”, să se monteze un semafor în centrul oraşului pentru fluidizarea circulaţiei, să se amenajeze o stradă  de acces către noul Obor.

   În proiectul de detaliu al pla­nului de sistematizare (parcelare) din 1967, terenuri pentru construirea de locuinţe de către Oficiul pentru construcţia locuinţelor proprietate personală (OCLPP), pe două amplasamente, unul din amplasamente era Cartierul Obor, între străzile Chiristigii. Dr. Petru Groza (acum Erou maior Gheorghe P. Iacob), Bicaz, Mesteacănului şi Aleea Teilor – 20 parcele x 300 şi 450 m.p., locuinţe cu parter, doar în zona străzii Dr. Petru Groza, P + 1.

   Aşa că cele două fotografii rămân ca un martor al unor zone de la periferia oraşului (atunci), cu aspect sordid, ce reprezentau locurile unde în fiecare duminică negustori de toate felurile, săteni cu produse specifice şi orăşeni de toată mâna, se întâlneau pentru a vinde şi cumpăra cereale, mărfuri din lut şi lemn, iar în celălalt spaţiu, bovine, cabaline, porcine, ovine şi caprine, fiind mai mult decât concludente în ceea ce priveşte amenajările şi grija pentru ca să nu mai fie gropi cu apă şi noroi.

Comentarii

Acest articol nu are comentarii! Fii primul care comenteaza in legatura cu acest articol!

Stiri Agerpres

Rețelele sociale se aliază împotriva terorismului
Marti, Iunie 27, 2017 01:19 AM

Corporațiile care domină rețelele sociale - Facebook, YouTube (proprietate a Google), Twitter și Microsoft - au anunțat luni formarea unui grup de lucru la nivel mondial pentru eliminarea conținutului online cu caracter terorist, informează Reuters.

NK Celje - FC Viitorul 2-3, în meci amical
Marti, Iunie 27, 2017 00:22 AM

FC Viitorul Constanța a învins formația NK Celje cu scorul de 3-2 (2-1), luni seara, pe ''Petrol Arena'' din Celje, într-un meci amical susținut în stagiul de pregătire din Slovenia, potrivit site-ului campioanei României la fotbal.

Rugby: Internaționalul Luke Samoa, pus pe lista de transferuri de CSM Știința Baia Mare
Marti, Iunie 27, 2017 00:18 AM

Conducerea administrativă a echipei de rugby CSM Știința Baia Mare, a decis să renunțe la serviciile fundașului de origine neozeelandeză Alex Giovanni Luke Samoa, a anunțat vicecampioana României pa pagina sa de Facebook.

Bistrița-Năsăud: Zeci de case afectate de grindină, copaci căzuți și mașini distruse, în urma unei vijelii
Luni, Iunie 26, 2017 23:41 PM

Comunele Mărișelu și Lechința au fost afectate, luni seara, de o vijelie puternică însoțită de grindină, care a afectat zeci de case, a distrus mașini și a pus la pământ mai mulți copaci.

Argentinianul Culio a revenit la CFR Cluj
Luni, Iunie 26, 2017 23:31 PM

Echipa de fotbal CFR Cluj a oficializat, luni, revenirea mijlocașului argentinian Juan Emmanuel Culio la formația din Gruia, a anunțat clubul pe pagina sa de Facebook.

OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
OPINIA, un sfert de veac de existență
mai multe poze »
TOP COMENTARII
CELE MAI CITITE ARTICOLE
26 Jun, 23:04 noutati
titular a comentat pentru articolul Peste 70 de posturi de directori de școli, scoase la concurs la Buzău:
Ce bine, unii au aflat de unde se porneste caculatorul. Pinguinul loveste din nou sub centura, atat poate trebuie sa intelegeti.
26 Jun, 22:55 frustratul de Berca
alt prof titular a comentat pentru articolul Peste 70 de posturi de directori de școli, scoase la concurs la Buzău:
Așa spun si despre mine numai minciuni : ca nu m.au vrut colegii sa le fiu sef , ca fostul primar mi.a cumpărat scoala si ca ma comportam ca pe tarlaua mea , ca elevii ziceau despre scoala ca este Jilava, ca nu ma ocup de fata mea si de aceea am dat.o la pregătire, ca nu am ce face acasa si imi fac conturi false pe facebook ( gen Luminita Begu) pentru ai jigni pe colegi si pe elevi. Numai răutăți. Lista ar continua dar vă mai zic si data viitoare. Eu inca mai vreau sa fiu director, dar nu ma mai vrea nimeni, nici chiar ISJ.ul. Și poate de aceea zice lumea ca eu atac pe unul , pe altul . Dar nu e adevărat. Sufletul meu e curat!
26 Jun, 22:53 Berca
Titular a comentat pentru articolul Peste 70 de posturi de directori de școli, scoase la concurs la Buzău:
Aceasta mizerie fara de margini nu va lua sfasit pana cand acest cercopitec repetent si securist pe nume marcu secondat de catelusul lui dinu nu va iesi odata la pensie...astia doi nu au facut altceva decat sa reclame, toata viata, sa se ascunda in spatele unor postari cu nume false, conturi de fb pe care scriu agramat si sa improaste cu mocirla... nu ca ar fi prea doxati, fie vorba intre noi...doar Dumnezeu, de care nu le e frica, ii poate opri.
Google PageRank Checker