Istoricul Mădălin Hodor a publicat, joi, în „Revista 22”, o listă a colaboratorilor Departamentului Securităţii Statului (DSS) care se ocupa de urmă­rirea emigraţiei româneşti, înainte de ‘89. În documentul care provine din arhiva CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studirea Arhivelor Securităţii), pe lângă câteva nume celebre, precum noul preşe­dinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, jurnalistul Cornel Nistorescu, istoricul Dan Berindei, filologul Ştefan Cazimir, apar şi numele a trei buzoieni, plus un cetăţean de onoare al municipiului Buzău.

Potrivit istoricului Mădălin Hodor, de urmărirea românilor aflaţi în străinătate se ocupa, înainte de Revoluţie, aşa numita „Brigadă  Antiemi­graţie”. În 1985, această unitate a Spionajului a primit ordin de la şeful Centrului de Informaţii Externe să-şi actualizeze situaţia surselor aflate în legătură şi să transmită datele lor complete. Drept urmare, la 13.05.1985, UM 0225, unitatea care se ocupa de urmări­rea emigraţiei româneşti, a întocmit un tabel conţinând numele colaboratorilor pe care îi avea în legătură la acea dată, tabel pe care l-a înaintat, conform ordinului, către UM 0503. Aşa-numita „Brigadă Antiemigraţie” se ocupa cu „contraca­rarea acţiunilor ostile RSR (Republicii Socialiste România, n.r.) desfă­şurate de centrele de propagandă din străină­tate”.

Cine sunt cei trei buzoieni

Printre cele 200 de nume din „Brigadă  Antiemigraţie” se regăsesc buzoienii:

  • Dorel Neagu Iacobescu, fratele geamăn al celebrei actriţe Aimée Iacobescu. Născut pe data de 01.07.1946, în Ungureni (corect Unguriu), Buzău, Dorel Iacobescu a fost actor la Teatrul Naţional din Bucureşti. A absolvit „Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale” („IATC”) din Bucureşti în 1968, la clasa prof. Costache Antoniu şi a jucat în filme precum „Haiducii lui Şaptecai” (1971), „Zestrea domniţei Ralu” (1972) sau „Burebista” (1980). Sa stabilit în Franţa în anii 80’ şi locuieşte acolo şi în prezent.
  • Ion Ghiţă, fost profesor la Şcoala nr. 5 din Buzău, celebru comentator sportiv, un apro­piat al vechii echipe a Gloriei Buzău şi om de radio. Născut pe 22.03.1935 la Cortişte, judeţul Buzău, Ion Ghiţă a absolvit Universitatea Bucureşti, secţia Filologie. A făcut parte din generaţia de aur a crainicilor sportivi ai României, alături de nume mari precum Domozină, Ghiţulescu, Seco­şan, Coca-Cozma etc.  Pe când Gloria evolua în prima ligă, între ‘83 şi ‘87, vocea inconfun­dabilă a lui Ion Ghiţă era ascultată de sute de mii, poate chiar milioane de microbişti din toată ţară în cadrul celebrei emisiuni „Fotbal minut cu minut”. Ion Ghiţă trăieşte în continuare la Buzău.
  • Marieta Udroiu, născută la 28.08.1942, la Buzău, inginer la Institutul Naţional de Motoare Termice (INMT), institut care, în perioada comunistă, s-a ocupat cu realizarea motoarelor de tanc, vândute la sfârşitul anilor 80 în anumite ţări din orientul apropiat, dar lucra şi la proiecte civile: motoare de autobuz alimentate cu metanol, motoare de Dacia pe hidrogen, motorul Dacia 500-Lăstun etc.

    • Adrian Vasilescu,
    cetă­ţean de onoare al municipiului Buzău din anul 2013, este consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Vasilescu s-a născut pe 23.06.1936 în localitatea Făleşti, judeţul Bălţi (acum pe teritoriul Republicii Moldova) şi se mută în anul 1945 la Buzău, judeţul natal al tatălui său. În Buzău a absolvit clasele primare şi Colegiul „B. P. Hasdeu”. În anul 1964 devine absolvent al Facultăţii de Drept, iar din 1962, jurnalist la „Scânteia Tineretului“ şi apoi la cotidianul „Scânteia“. În anul 2015, într-un articol intitulat sugestiv „Cine vrea să îmi închidă gura!”, Adrian Vasiles­cu afirma că a „lămurit acuza­ţiile din presă (cele din anul 2006, n.n.) că ar fi fost turnător la Securitate”. În martie 2017, când ziarul „România Liberă” prezenta documente provenite din arhiva CNSAS şi din care rezultau legăturile lui Mugur Isărescu (cu numele de cod „Manole”) cu UM 0195 (Contrinformaţiile CIE), consilierul guvernatorului BNR l-a apărat public afirmând că „Mugur Isărescu a scris în calitate de cercetător la Institutul de Economie Mondială, un institut care este o instituţie neconvenţională. Acolo se făceau lucruri pe care nu puteai să le faci în altă parte. Apare numele <Manole>, pentru că toţi de acolo aveau câte un pseudonim.”

Din documentul publicat lipseşte pagina a doua (de la poziţia 10 la poziţia 23) care nu a fost predată de către SIE şi a cărei lipsă nu a fost se pare observată de reprezentanţii CNSAS în comisia mixtă atunci când au preluat dosarul. „Motiv pentru care, până când SIE se va hotărî să o desecretizeze şi să o predea în conformitate cu prevederile legale, nu vom şti numele celor aflaţi pe respectiva pagină”, precizează istoricul Mădălin Hodor.

1 COMENTARIU

  1. A venit si randul colaboratorilor fostei secu sa fie deconspirati, adica fostii membrii pcr care erau incadrati pe linie de securitate. Ei nu dadeau informari, nu semnau angajamente, n-aveau dosare individuale de informatori pt. ca pcr era stapanul iar secu sluga si nu sluga trebuia sa primeasca informari de la stapan ci invers, d`aia se apara colaboratorii ca ei nu au semnat nimic, dosarul cu probele activitatii lor era separat. In dosarele organizatorice ale secretarului BOB si de la judeteana pcr se aflau datele celor „in cauza”, precum si o copie a avizului in dosarele individuale pcr .Cand o sa avem un CNSAS si pt. arhiva pcr ? Am avut o revolutie antisecurista care se vede si azi, aia anticomunista a murit in fasa odata cu art. 8 al Proclamatiei de la Timisoara.

Comments are closed.