Dacă în anii precedenţi examenul la matematică era spaima candidaţilor la Bacalaureat, anul acesta istoria se pare că a dat mai multe bătăi de cap buzoienilor. Primele impresii ale concurenţilor de la Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu”, miercuri, la ieşirea din examen, erau pozitive, absolvenţii fiind încântaţi de nivelul de dificultate scăzut al subiectelor la matematică. De partea cealaltă, la istorie, concurenţii vorbeau despre subiectul cu eseul despre Evul Mediu românesc, unde ar fi trebuit să ştie despre domnia lui Iancu de Hunedoara, „un domnitor pe care elevii nu prea îl învaţă”.

Iată ce spun însă profesorii despre nivelul de dificultate al subiectelor la istorie şi matematică de la Bacalaureatul de anul acesta.

„Notele ar trebui să fie peste 9,50, dar ar fi trebuit să fie foarte atenţi pe segmentul cronologic”

„Subiectele au fost simi­lare anilor trecuţi. Au fost subiecte accesibile. Cel puţin copiii din Hasdeu au lucrat tipologia aceasta de subiecte şi chiar subiectele în sine. De exemplu, la subiectul I, la comunism, au picat practici politice totalitare, un subiect foarte lucrat de noi. Subiectul II a fost despre statul român modern, Revoluţia paşoptistă şi, la ultimul punct, unde necesita mai multă atenţie şi informaţie istorică, Independenţa. Chiar le-am sugerat ieri , marţi, n.r., copiilor să se mai uite o dată pe lecţia respectivă. Deci şi subiectul II era accesibil fără doar şi poate. La subiectul III le-a picat <autonomii şi domnitori>”. Fără doar şi poate, notele ar trebui să fie peste 9,50”, a declarat Elena Năstăsoiu, profesor de istorie la Colegiul Naţional „B. P. Hasdeu”.

În ceea ce priveşte subiectul care ar putea face diferenţa la punctaj, Elena Năstăsoiu crede că acesta ar putea fi subiectul al III-lea, cel care a creat cele mai multe emoţii în rândul candidaţilor, un eseu de două pagini despre spaţiul românesc în Evul Mediu.

„Cred că departajarea între notele concurenţilor o va face eseul unde copiii ar fi trebuit să fie foarte atenţi pe segmentul cronologic. Trebuiau prezentate acţi­uni din prima jumătate a secolului al XV-lea, şi copiii de multe ori nu sunt atenţi pe segmentul cronologic şi se aruncă dincolo, spre a doua jumătate a secolului al XV-lea pentru că le place mai mult Ştefan cel Mare decât Iancu de Hunedoara”, a mai declarat prof. Elena Năstăsoiu.

„La Mate-Info ar fi fost două subpuncte care puteau face departajarea, care erau un pic mai dificile”

„Subiectele la mate­ma­tică pentru profilul Ma­tematică-Informatică (M1) au fost în limita obişnuită a ultimilor ani. Nici mai uşoare, nici mai grele. Cam ca anul trecut, ca acum doi ani. Pentru un elev bun, un elev care s-a pregătit în mod normal, nota 9 era foarte uşor de obţinut. Am înţeles că subiectele pentru profilul Tehnologic au fost mai dificile pentru ei. Încă nu le-am văzut”, a declarat pentru OPINIA Bogdan Enescu, profesor de matematică la Colegiul „B. P. Hasdeu”.

În opinia profesorului care a pregătit lotul naţio­nal de Matematică, dar şi la loturile naţionale ale SUA, Pakistan, Ungaria şi Republica Moldova, au existat şi subiecte care ar putea face departajarea între concurenţi, deşi ele nu ar fi trebuit să surprindă pe nimeni.

„În ceea ce priveşte examenul pentru profilul Mate-Info, putem spune că ar fi fost două subpuncte care puteau face departajarea, fiind un pic mai dificile. Dar şi acestea erau fezabile. Este vorba despre subiectul 2, problema I, ultimul subpunct, unde se cerea demonstrarea unei afirmaţii legate de un produs de matrice. De asemenea, ceva mai dificil era şi ultimul subpunct de la problema II de la subiectul 3, practic ultimul subpunct din concurs. Era puţin mai dificil, deşi era o chestiune care a mai fost dată în anii precedenţi, deci nu era o surpriză. Totuşi, putem spune că este un subiect ceva mai delicat. Era vorba despre calculul unei limite a unei integrale”, a mai declarat prof. Bogdan Enescu.

DISTRIBUIȚI
loading...