Victorie de etapă a municipalităţii buzoiene în disputa cu gruparea din jurul directorului Companiei de Apă, Ionel Tescaru. Bugetul de venituri şi cheltuieli al operatorului judeţean de apă şi canalizare a fost respins, prin votul reprezentantului municipiului Buzău – conform mandatului primit din partea Consiliului Local -, care deţine 75,86 la sută din acţiunile companiei. Aceasta după ce, în premieră din iulie 2016, nimeni nu a mai apelat la vreun tertip pentru a nu permite municipiului Buzău să-şi exercite dreptul de vot.

Deşi o tentativă în acest sens a existat, primarul municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cârjan – un apropiat al directorului Companiei de Apă, Ionel Tescaru, şi al preşedintelui Asociaţiei de Dezvoltare intercomunitară “Buzău 2008”, Petre Emanoil Neagu -, convocând şedinţa Consiliului Local exact la ora când a fost organizată şi Adunarea Generală a Acţionarilor SC Compania de Apă SA, astfel că reprezentantul municipalităţii râmnicene s-a prezentat la Buzău fără mandat. Totuşi, s-a găsit soluţia ca mandatul din partea aleşilor locali râmniceni să fie transmis, imediat după vot, prin poşta electronică, o chestiune pe care directorul Companiei de Apă ar putea-o specula şi ataca în justiţie votul de joi.

,,A fost prima şedinţă a Adunării Generale a Acţiona­rilor pe care am prezidat-o în calitate de de preşedinte al Consiliului de Administraţie, funcţie în care am fost ales pe 15 martie, la prima şedinţă a Consiliului de Administraţie care, ţin să menţionez, este unul provizoriu. Personal, caut ca în cele patru luni, maxim, cât va dura acest provizorat, să fiu un factor de echilibru în funcţionarea Companiei de Apă şi, nu este un lucru nou, să minimalizăm disfuncţionalităţile care se manifestă la nivelul acestei entităţi economice, de care depinde, totuşi, viaţa de zi cu zi a peste 200.000 de locuitori din municipiul şi judeţul Buzău. Am solicitat unităţii administrativ-teritoriale Municipiul Buzău care, aşa cum aţi văzut, a fost împotriva proiectului de buget pe care l-am supus aprobării, să vină cu probleme punctuale care să fie rezolvate pe baza unui dialog la care să participe conducerea executivă a Companiei de Apă şi Consiliul de Administraţie. Vreau să vă spun că, personal, nu am de gând să fiu cioclul Companiei de Apă şi nici să îmi fac un titlu de glorie din funcţiona­rea corespunzătoare a acestei entităţi”, a spus noul preşedinte provizoriu al Consiliului de Administraţie al Companiei de Apă, consilierul judeţean Cornel Pitiş.

  ,,Disfuncţionalităţile se referă la salarii şi la anumite probleme care mi se par chiar depăşite“ 

După cum spuneam, a fost doar o victorie de etapă a municipalităţii, dat fiind că preşe­dintele interimar al Consiliului de Administraţie al Companiei de Apă, consilierul judeţean Cornel Pitiş, s-a poziţionat din start în gruparea Tescaru-Neagu. Spunem acest lucru întrucât acesta vede disfuncţionalităţile de la nivelul Companiei de Apă doar la nivelul salariilor, dar nu i se pare justificată, de exemplu, cererea Primăriei de a se dezgropa conductele din azbest, material cancerigen, interzis de ani buni în lumea civilizată: ,,Personal, doar din lecturarea bilanţului care nu este încă determinat la sfârşitul anului 2017, şi proiectului de buget, de venituri şi cheltuieli, aceste disfuncţionalităţi se referă la salarii şi la anumite probleme care mi se par chiar depăşite. De exemplu, la prima şedinţă a Consiliului de Administraţie, dezgropam nişte ţevi care sunt îngropate de 20-30 de ani în municipiul Buzău, lucru care mie mi se pare total nelalocul lui. Deci, disfuncţionalităţile sunt – şi nu vă spun o noutate – şi vizavi de conlucrarea persoane versus persoane. Acest lucru voi căuta eu să fac să înţeleagă persoanele la care fac referire, că de fapt reprezintă nişte oameni şi nu se reprezintă pe sine acolo unde îşi desfăşoară activitatea”, a mai spus Pitiş.

DISTRIBUIȚI
loading...

4 COMENTARII

  1. Nenea Pitiș, nu este nevoie să dezgropăm niște țevi. Se pot introduce țevi noi cu un diametru exterior un pic mai mic decât diametrul interior al țevilor îngropate acum 20-30 ani. Metoda este patentată chiar de Compania de Apă S.A. Buzău în suburbiile orașului Nehoiu. Numai că, acolo nu este vorba de țevi vechi de 20-30 ani ci de țevi noi, dar de proastă calitate, provenite din minunatele fonduri nerambursabile. Ce zici de disfuncționalitatea asta, țevi versus țevi!

  2. Până în 2020, ca să se poată ieși de sub dictatura neamului prost, trebuie luate toate măsurile, bine fundamentate juridic, nu ca disponibilizarea surplusului ilegal de polițiști locali, pentru a notifica ADI să nu mai conteze pe Compania de Apă a municipiului Buzău în eventuale gajări de contracte de finanțare sau împrumuturi bancare care să devină opreliști în calea readucerii companiei în administrarea proprietarului de drept, Consiliul Municipal și Primăria Municipiului Buzău, prin REFRENDUM LOCAL!

    • Ar putea să fie și accesarea de fonduri nerambursabile o modalitate prin care ADI ”Buzău 2008” să țină captivă UAT Municipiul Buzău. Cel care a inventat abrevierea de UAT (Unitate Administrativ-Teritorială) a fost un geniu. Malefic dar tot geniu. Totalul UAT-urilor din România este 3.228 (103 municipii + 217 orase + 2.861 comune + 41județe + 6 sectoare ale Municipiului București). Ceva este în plus. Dacă privești din punct de vedere al teritoriului și aduni suprafețele constați că îți dă două Românii. Clenciul este introducerea celor 41 județe care au doar rol administrativ, teritorial se suprapun peste celelalte.
      ADI ”Buzău 2008” are 41 membrii: Consiliul Județean Buzău + 2 municipii + 3 orașe + 35 comune. ADI ”Buzău 2008” este forul tutelar al operatorului S.C. Compania de Apă S.A. Buzău între acestea fiind semnat un Contract de Delegare.
      Beneficiar al fondurilor nerambursabile este ADI ”Buzău 2008” prin operatorul delegat de acesta. Șmecheria este că în ADI membrii acesteia au fiecare un singur vot. Astfel este scos din joc acționarul majoritar al S.C. Compania de Apă S.A. Buzău și anume UAT Buzău care deține 75,86% din acțiunile companiei. Jocul murdar se face în ADI ”Buzău 2008” acolo unde Consiliul Județean ”șantajează” membrii orașe și comune cu alocarea de fonduri de la bugetul de stat în schimbul votului. În fapt, controlul în ADI ”Buzău 2008” este deținut de Consiliul Județean, exact de anomalia introdusă deliberat în clasificarea UAT-urilor. El este vinovatul moral pentru toate mizeriile din Compania de Apă S.A. Buzău. Blestemați-l pe Tescaru, dar nu-l uitați pe Neagu!

  3. Nu este nicio victorie. Cât timp nu se pregătește ieșirea Primăriei Buzău din ADI 2008 și demararea înființării unei societăți în subordinea Consiliului Local care să aibă obiect de activitate distribuția de apă a municipiului Buzău, lucrurile sunt tot încurcate, ba tind să se încurce și mai tare, consumatorul fiind veșnicul pierzător. Ca mâine se face 2020, moment în care se poate ieși efectiv din mizeria aia de ADI 2008. Formula cu operator privat care administrează utilități publice monopol nu funcționează, nu există pe glob niciun exemplu care să poată fi considerat un succes. Readucerea în mâna consumatorilor a distribuției de apă, acolo unde în prealabil au foat privatizate, este trendul actual. Exemplul cel mai spectaculos mi se pare cel al <a href="http://www.remunicipalisation.org/#case_Berlin&quot; target="_blank" title="remunicipalisation.org" Berlinului.

Comments are closed.