Asociaţia Pro Infrastructura consideră fanteziste planurile prezentate de Guvern pentru construcţia a trei autostrăzi în Parteneriat Public Privat, acestea rezumându-se doar la „o hartă frumos ­co­lorată”.

Reprezentanţii acestei organizaţii non-guvernamentale spun că includerea sectorului de autostradă dintre Târgu Neamţ şi Iaşi în cadrul proiectelor realizat prin Parteneriat Public Privat (PPP) este inutil deoarece „toţi cei 311 km ai Autostrăzii A8 sunt finanţaţi din fonduri europene prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare, n.r.), o soluţie mult mai ieftină şi mai uşor de accesat”, după cum se arată în comunicatul transmis presei de către asociaţie.

„Din păcate, PPP-ul nu reprezintă o soluţie magică pentru construcţia mai rapidă de autostrăzi. Şi în acest caz, studiile bine fundamentate sunt vitale şi este nevoie de o pregătire profesionistă a proiectelor pentru a evita blocajele în execuţia lucrărilor. Doar prin identificarea minuţioasă a riscurilor din teren, partenerii privaţi – constructori, bănci, fonduri investiţii – pot fi atraşi într-un astfel de parteneriat! În caz contrar, vor participa doar companii dispuse să îşi asume riscuri imense, costurile fiind pe măsură. În plus, spre deosebire de proiectele finanţate din bani europeni, statul român trebuie să participe la investiţie cu un procent mult mai mare, iar autorităţile nu sunt în stare să finanţeze corespunzător proiectele pe fonduri comunitare”, mai precizează sursa citată.

Licitaţiile pentru pregătirea celor patru proiecte, care includ studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi autorizaţia de construire ale Autostrăzii A7 (Ploieşti-Buzău, Buzău-Focşani, Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani) au fost lansate în 24 noiembrie 2016, iar în vara anului următor, în iulie şi august 2017, au fost deschise ofertele pe care, însă, compania de drumuri nu le-a evaluat până acum. Pentru Centura Bacău, contractul pentru proiectare şi ­exe­cuţie a fost reziliat în aprilie 2017, însă abia în 16 decembrie 2017 a fost scos din nou la licitaţie, aflându-se acum tot în stadiul de evaluare a ofertelor, cu termen 30 mai 2018.

,,În ţările din jurul nostru – Bulgaria, Ungaria, Serbia, Polonia – aceste etape se derulează în câteva săptămâni, nu luni sau ani întregi! Este evident că echipele de achiziţii şi comisiile de evaluare din CNAIR sunt incompetente, refuzând în mod inexplicabil asistenţa tehnică de la Comisia Europeană”, subliniază asociaţia, care solicită ,,oficialilor din Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere să finalizeze cu atenţie evaluarea ofertelor pentru tronsoanele Autostrăzii A7 şi să relanseze urgent procedurile de actualizare a studiilor de fezabilitate pentru Autostrada A8!”.

Reamintim că guvernul a adoptat o hotărâre privind aprobarea primei liste a proiectelor strategice de investiţii ce urmează să fie implementate în parteneriat public-privat, res­pectiv autostrada Ploieşti – Comarnic – Braşov, autostrada Târgu Mureş – Târgu Neamţ – Iaşi – Ungheni, autostrada Bucureşti – Craiova – Lugoj, de la Craiova şi ramificaţie spre Calafat.

 

5 COMENTARII

  1. Dacă luăm în calcul că în numai 10 ani CNAIR a pierdut 200 milioane de euro în litigiile cu constructorii străini la Curțile de Arbitraj Comercial de la București și Paris, ar trebui să ne imaginăm ce sume s-ar vehicula dacă statul ar fi partener cu astfel de firme și s-ar ajunge la litigii! De ce să construiască privații străini autostrăzi în România, dacă foarte simplu pot jumuli colonia din pix! Constructori români n-au rămas nici de prăsilă! A avut grijă slujirea să-i scoată de pe piață!

    • Apropos despre constructori romani vs straini. Nu este o noutate, dar de notorietate da, si anume ca vinovati de sifonarea banilor romanesti sunt cei care ne conduc cu sarg la furat, in cardasie cu „investitorii” de aiurea, care stau cu ochii pe ciolane, aruncandu-le cateva zgarciuri incompetentilor fomisti si nesatui care semneaza in numele poporului care i-au desemnat pe fotolii din piele, contracte oneroase Romaniei.
      Cine a distrus firma „CONTRANSIMEX” specializata in constructia de infrasturi la nivel national si international? Unde sunt specialistii de acolo? Si-au tras fiecare cate o firma de profil si astazi sunt antreprenori care executa proiecte, studii de fezabilitate, executii de drumuri in numele marilor mituitori pe care CNAIR ii selecteaza dupa criterii greu de inteles.
      Prin urmare, dezvoltarea acestei tari depinde de aceiasi indivizi despre care vorbeam mai sus.
      Eu nu o sa-mi permit sa fac referiri la „cai verzi pe pereti” si asta din respect fata de cititori, printre care te includ si pe tine cu toate bunele si relele de care nu duce lipsa nimeni! Sa citim numai de bine!

  2. A7 – in cazul nostru, este cea mai ușoară autostrada care ar putea fi executata si cu bani putini si repede. Mi-e greu sa pricep cum in Croația, pe coasta Adriaticii s-au găsit soluții eficiente, chiar cu execuții record, iar aici, in plin câmp, nu se poate!!! Nu sunt in stare sa facă o centura la Bacău, sau Bârlad, s a m d, de câțiva kilometri. In mod sigur, hățișul legislativ, special făcut așa, pune piedici clare in efectuarea unei infrastructuri atât de necesare dezvoltării tarii. Dar cine sa facă ordine in legislație?Ei au probleme cu modificarea legilor justiției, sa se apere de toate făcutele si nefăcutele din ultimii ani. Au puterea, au voturile necesare, dar degeaba, daca nu au si voința politica sa o facă. I N C O M P E T E N T I si meschini, iresponsabili si netrași de nimeni la răspundere. Cine sa o facă????

    • Tu chiar crezi, Ioane, că dezideratul ăsta cu dezvoltarea țării de care te agăți tu, coincide și cu dorințele celor care sunt îndreptățiți să ia decizii majore pentru țărișoara asta? Dacă țara se dezvoltă, atunci crește și nivelul veniturilor salariale și pe cale de consecință scade proporțional profitul companiilor stăine, companii străine ce dețin în România mai mult de jumătate din activele țării și alea de importanță strategică. Așa că, nu mai visa cai verzi pe pereți și nu mai arunca cu pietre unde ți-au indicat alții! Ai și tu creier! Folosește-l!

  3. Din păcate onegiștii ăștia au dreptate. Nu există PPP pe glob care să poată fi considerat un succes, adică să fie mulțumit și privatul și statul. Evident, cel ce iese întotdeauna șifonat dintr-un astfel de parteneriat este statul. În final, statul, deci cetățenii plătesc oalele sparte.
    Dacă ținem cont și de statutul neoficial de colonie al României, ca privat, doar dacă ești descreierat te apuci să îngropi un purcoi de bani într-un teritoriu care se poate dezmembra oricând!

Comments are closed.