Principalul pol de dezvoltare al judeţului este municipiul Buzău, care atrage cea mai mare parte a forţei de muncă. Aici îşi găsesc de lucru chiar şi şomeri din Nehoiu, care fac naveta, zilnic, pentru că aici sunt cele mai multe locuri de muncă care sunt generate de platforma industrială a municipiului Buzău. A doua zonă care atrage forţă de muncă este bazinul de ocupare Pogoanele. Astfel, economia judeţului s-a structurat pe municipiul Buzău cu o parte de industrie grea prelucrătoare şi prestări servicii şi pe zona Pogoanele, o zonă agricolă, care atrage foarte multă forţă de muncă. Cele două bazine de ocupare oferă, zilnic, peste 300 de locuri de muncă vacante în judeţ, lucru confirmat de conducerea AJOFM Buzău şi în cadrul Colegiului Prefectural de la finele anului trecut. „Dacă ar fi să luăm în considerare şi solicitările colegilor din Ardeal, care direcţionează multinaţionalele să facă recrutare de forţă de muncă în judeţul Buzău, ei nemaiavând persoane disponibile în zona Ardealului, atunci am putea spune că în judeţul Buzău este o medie de cel puţin 400 de locuri de muncă vacante pe zi. Şi dacă ar fi să adunăm la această cifră şi EURES , care înseamnă locuri de muncă vacante din spaţiul Uniunii Europene, care sunt comunicate fiecărui judeţ în parte, angajatorii din afară cerând forţă de muncă din România, înseamnă 600 de locuri de muncă. Occidentalii cer forţă de muncă fie necalificată pentru agricultură, fie înalt calificată pentru zona de IT, zona de inginerie”, spune directorul AJOFM Buzău, Ionel Tociu

Despre celelalte bazine de ocupare în care Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă are unităţi operative Nehoiu, Pătârlagele şi Râmnicu Sărat, nu se pot face aceleaşi aprecieri, pentru că, în afară de presări servicii şi comerţ nu sunt alte oferte de locuri de muncă.