Răsturnare de situaţie în scandalul pădurilor de pe Penteleu disputate de Academia Română şi Obştea Moşnenilor zişi de pe Buzău. După ani de zile de lupte în instanţă pentru a intra în posesia terenului forestier cerut în baza unei sentinţe judecătoreşti din 2010, decidenţii forului academic au luat o decizie neaşteptată. Luna trecută, Academia Română a decis să ceară în instanţă revizuirea  hotărârii judecătoreşti care îi este favorabilă, prin care a fost împroprietărită cu peste 18.000 de hectare de teren. Acesta deschizând două acţiuni – una la Judecătoria Pătârlagele şi una la Piteşti, astfel încât suprafeţele care i-au fost retrocedate să nu se mai suprapună altora retrocedate unor persoane sau entităţi.

Din acest motiv, mai multe procese aflate mai ales pe rolul Judecătoriei Pătârlagele au fost închise prin renunţarea la judecată a părţilor, inclusiv cel deschis de Obştea Moşnenilor zişi de pe Buzău, care a cerut în instanţă anularea tuturor documentelor prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate al Academiei asupra pădurilor de pe Penteleu.

Situaţia juridică a terenului forestier ar putea fi astfel rezolvată, iar Instituţia Prefectului Judeţului Buzău degrevată de numeroase procese.

De ani de zile, pădurile de pe Penteleu sunt motiv de luptă aprigă în instanţă între Academia Română şi Obştea Moşnenilor zişi de pe Buzău iar, mai nou, autorităţile judeţului s-au trezit din adormire şi au spus că au motive solide să refuze restituirea unei ultime suprafeţe de aproape 5.000 de hectare cerută de forul academic în baza unei sentinţe judecătoreşti din 2010.

După ce prefectul Carmen Ichim şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor au câştigat, la Tribunalul Buzău, procesul intentat de Academia Română, pe motiv că autorităţile judeţului au refuzat să valideze diferenţa de suprafaţă de 4.457 ha teren cu vegetaţie forestieră pe care a solicitat-o în baza unei hotărâri irevocabile, de acum doi ani, a Tribunalului Constanţa, prefectul judeţului este astfel exonerat de la plata penalităţilor de 100 lei pe zi de întârziere până la aducerea la îndeplinire a obligaţiei impuse de Judecătoria Pătârlagele printr-o decizie din luna aprilie a acestui an Obştea Moştenilor a contraatacat şi a cerut, la Judecătoria Pătârlagele, nulitatea absolută a actelor de reconstituire a dreptului de proprietate a Academiei Române asupra pădurilor de la poalele Penteleului. De asemenea, s-a cerut constatarea nulităţii actelor de donaţie a surorilor Maican către Academia Română, acte de donaţie care nu ar mai fi fost concretizate, de fapt. În plus, reprezentanţii Obştii intenţionau să ceară strămutarea procesului la o altă instanţă, date fiind sentinţele favorabile obţinute de-a lungul timpului la Judecătoria Pătârlagele de către Academia Română.

Pe 21 martie, Obştea Moşnenilor zişi de pe Buzău, după ce Academia a cerut revizuirea hotărârii, a renunţat la judecată.

Bătaie pe „aurul verde“ al Buzăului

În ultimii ani, Academia Română a deschis numeroase procese prin care încearcă obligarea autorităţilor competente să-i reconstituie dreptul de proprietate obţinut în instanţă pentru 18.023,3 hectare de pădure din judeţul Buzău. I-au fost restituite doar aproximativ 13.500 de hectare, iar pentru restanţa de peste 4.400 de hectare, Academia s-a lovit de o puternică opoziţie din partea autorităţilor Buzăului, care spun că au motive solide să refuze restituirea.

În 2007, Academia Română a obţinut, în justiţie, reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă totală de 18.023,3 hectare de pădure pe raza localităţilor buzoiene Nehoiu, Siriu şi Gura Teghii, donate de surorile Maican.

Atunci, Fundaţia Patrimoniu a Academiei Române a apelat la serviciile unei case de avocatură pentru recuperarea, prin proces deschis la Judecătoria Pătârlagele, a celor 18.000 de hectare de pădure de pe muntele Penteleu, avocat care, ulterior, a cerut o bună parte din păduri drept recompensă pentru reuşita în instanţă.

A urmat recursul formulat de obştile de moşneni din zona de munte a Buzăului, ale căror terenuri împădurite se găseau, parţial sau integral, în suprafaţa pretinsă de Academia Română. Tribunalul Argeş a menţinut însă concluziile primei sentinţe. În 2010, Academia a obţinut o hotărâre definitivă şi irevocabilă privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru pădurea din Buzău. Au  apărut mari probleme însă la punerea în posesie. Fundaţiei Patrimoniu a Academiei Române nu i-au fost restituite decât aproximativ 13.500 de hectare, întrucât restul suprafeţei fusese retrocedată Obştii Moşnenilor Buzoieni.

Obştile au argumentat că, la data naţionalizării, erau în posesia suprafeţelor de pădure menţionate. Înscrisul care a constituit dovada dreptului de proprietate a moşnenilor sau moştenitorilor acestora a fost o sentinţă din 1946, pronunţată de Tribunalul Judeţean Buzău.  În această sentinţă, ,,în virtutea legii, se constată că Obştea Moşnenilor Buzoieni, zişi de pe Buzău, cu sediul în comuna Nehoiaş, judeţul Buzău, are fiinţă de obşte, în conformitate cu legea silvică, compusă din membri arătaţi în tabela anexă acestei sentinţe, din care face parte integrantă, şi că stăpâneşte în codevălmăşie bunul comun moşnenesc din perimetrul ce cuprinde pădurile, păşunile, fâneţele şi golurile de munte din munţii judeţului Buzău, limitat aproximativ de graniţa veche a Ardealului, apa râului Buzău şi apa Slănicului”.

Academia Română nu s-a lăsat păgubaşă şi a târât în proces Obştea Moşnenilor.

Astfel, pe 20 octombrie 2015, Tribunalul Constanţa a pronunţat o soluţie irevocabilă referitoare la întregirea dreptului de proprietate, până la suprafaţa totală de 18.023,3 hectare, pentru Academia Română, în judeţul Buzău.

Hotărârea pronunţată de magistraţii constănţeni stabilea împroprietărirea cu alte aproximativ 4.500 de hectare de pădure pe raza teritorială a comunelor Gura Teghii şi Siriu, nimic altceva decât decizia iniţială, favorabilă Academiei, emisă de Judecătoria Pătârlagele. Doar că, deşi magistraţii au specificat şi amplasamentele pe care trebuia refăcut dreptul de proprietate, pe zonele indicate fuseseră deja puse în posesie obştile de moşneni.

Pentru reîntregirea suprafeţei de pădure a Academiei Române, Comisia Locală Siriu a identificat o suprafaţă de 4.457 de hectare, trunchi dintr-o pădure a statului, preferată de Academie pentru că a fost bine îngrijită şi nu necesita cheltuieli de refacere. Directorul Direcţiei Silvice Buzău, Cornel Pitiş, spunea că Academia Română nu are niciun drept pentru a primi acea suprafaţă.

Ulterior, pe baza argumentelor aduse de către directorul Pitiş, la propunerea prefectului de Buzău, Carmen Ichim, Comisia Judeţeană de Fond Funciar a votat, în unanimitate, în şedinţa din luna august 2017, împotriva retrocedării suprafeţei de 4.457 de hectare, pe motiv că aceasta se află în proprietatea publică a statului român. Prefectul Carmen Ichim şi-a asumat astfel riscul de a fi în situaţia să plătească daune, în valoare de 100 de lei pe fiecare zi de întârziere, până la ducerea la îndeplinire a obligaţiei, pentru nepunerea în posesie a unor suprafeţe de teren, după ce a cerut Comisiei Judeţene de Fond Funciar să nu aprobe restituirea a peste 4.400 de hectare pădure către Academia Română. Instanţa i-a dat însă câştig de cauză.

Rezolvarea litigiului – o sentinţă din 1946

Cheia acestui interminabil litigiu ce ar fi trebuit să convingă orice instanţă se rezumă la existenţa acelei sentinţe civile nr. 99 din 14 Martie 1946, pronunţată în dosarul nr. 2812/1944 de către o instanţă a Tribunalului Buzău, definitivă şi irevocabilă, necontestată cu vreo formă de atac. Din lecturarea atentă a conţinutului acestei hotărâri judecă­toreşti definitive, reiese cu claritate reconstituirea dreptului de proprietate asupra întregii suprafeţe revendicate şi deţinute de către Obştea Moşnenilor Buzoieni şi nicidecum către Academia Română ce nu a putut face dovada ,acceptării unei donaţii ipotetice.

Aşa se face că actul naţionalizării din anul 1948 a găsit şi confiscat pădurile buzoiene în proprietatea incontestabilă a „Obştei Moşnenilor Buzoieni, zişi de pe Buzău” şi nu a Academiei Române. Ulterior, toate legile fondului funciar de reconstituire a proprietăţilor post-decembriste  (L 18/1991, L 169/1997, L 1/2000, L 247/ 2005, etc.) au făcut referire şi au avut ca punct de reper acest moment istoric crucial, de unde s-a purces la reconstituirea drepturilor de  proprietate. În mod firesc şi Obştea Moşnenilor Buzoieni a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în  baza acestor legi reparatorii pentru întreaga suprafaţă deţinută anterior naţionalizării, a depus documentaţia necesară întocmirii titlului de proprietate şi a intrat în posesia titlului de proprietate nr. 782/30.10.2002.

După o semnificativă întârziere de câţiva ani, urmează şi Academia Română aceeaşi paşi, dar solicitarea este respinsă pe bună dreptate de către Comisia Judeţeană Buzău şi Prefectura Buzău, recurgându-se în cele din urmă la calea judiciară. În lungul şir de procese ce au urmat au fost târâte alături de Obştea Moşnenilor Siriu şi Comisia Locală Siriu, şi Comisia Judeţeană şi Prefectura Buzău, obţinându-se un câştig de cauză la Judecătoria Pătârlagele. Printr-o hotărâre i s-a reconstituit Academiei o anumită suprafaţă, ce însă s-a suprapus parţial peste suprafaţa iniţial reconstituită şi stăpânită de către Obştea Moşnenilor Buzoieni cu un titlu eliberat cu nouă ani mai înainte.

A urmat o altă serie de acţiuni în faţa instanţelor, Academia a solicitat citarea tuturor celor ce îi încurcau interesele (inclusiv Garda Forestieră Focşani), s-a dispus sistarea oricăror exploatări de masă lemnoasă, iar pădurile au fost trecute în custodia Ocolului Silvic de Stat Gura Teghii.

Cert este că scandalul iscat între ocoalele silvice Academia Română, Obstea Moşnenilor şi Prefectura Buzău alături de Direcţia Silvică şi Garda Forestieră a scos la iveală interese, şi metode la limita legii folosite pentru acapararea unor suprafete de păduri valoroase pentru patrimoniul naţional.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Scrieți comentariul dvs.
Introduceți numele dvs.