Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a început, oficial, pe 27 aprilie, ora 00,00, și se termină pe 25 mai 2019, ora 7,00. România va avea 32 de reprezentanți în Parlamentul European care vor fi aleși în 26 mai. În cursa pentru Parlamentul European s-au înscris 14 partide și trei candidați independenți: Gregoriana Tudoran, George Simion și Petre Costea.

PSD se concentrează pe un mesaj agresiv și naționalist, anatemizând companiile străine, reclamând că România a ajuns coșul de gunoi al Europei, iar oficialii de la Bruxelles vor să dea ordine Guvernului de la București.

PNL marșează și el pe un mesaj cu accente naționaliste temperate, însă își concentrează discursul pe asaltul asupra statului de drept pornit de PSD-ALDE. De asemenea, se concentrează pe referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis

Alianța USR-PLUS are un mesaj radical anti-PSD, în continuarea inițiativei „Fără penali în funcții publice”.

ALDE are o retorică similară PSD.

PRO România reinventează sloganul PSD „Mândri că suntem români. Mândri că suntem europeni”. Piesa de rezistență a listei pentru PE este comisarul european Corina Crețu, care a criticat Guvernul că folosește banii UE în beneficiul românilor.

UDMR își concentrează mesajul pe proiectele de infrastructură și accesarea fondurilor UE necesare dezvoltării comunității maghiare.

PMP se poziționează critic față de PSD și marșează pe ideea de unitate, atât în România, cât și în Europa.

Partidul Social Democrat.  Nemulțumiți de prestația actualilor europarlamentari pentru că nu au făcut suficient lobby pentru adoptarea controversatelor ordonanțe de urgență, social-democrații schimbă aproape întreaga garnitură de europarlamentari și vine în fața electoratului român cu nume noi.

Conducerea PSD, mai exact Liviu Dragnea este cel care a trasat în linii mari lista PSD pentru europarlamentare care, apoi a fost validată în ședința Comitetului Executiv. Din cele zece locuri eligibile pe care mizează social democrații, trei sunt ocupate de oameni promovați și susținuți de trustul Intact. Este vorba de jurnalista Carmen Avram, realizatorului de la Antena 3 Adrian Ursu, europarlamentarul Maria Grapini, membră a Partidului Conservator înființat de Dan Voiculescu, dar și de fostul preot catolic Chris Terhes.

Lista pentru europarlamentare este deschisă de Rovana Plumb, care este susținută de PSD și pentru postul de comisar european. Pe alte locuri eligibile au fost propuși social democrații care au servit interesele liderului Claudiu Manda (recompensă pentru pierderea portofoliului de la Dezvoltare de către soția acestuia Lia Oluța Vasilescu), Dan Nica (europarlamentar fidel), Victor Negrescu (cel care a pregătit președinția Consiliul European) și Natalia Intotero (importantă finanțatoare a partidului).

În 2014, PSD a mers împreuna cu UNPR și PC pe listă, obținând 16 mandate. În 2019 social democrații vor candida singuri și mizează să obțină între 10-12 mandate pentru Parlamentul European. De altfel, ținta pe care conducerea partidului a trasat-o liderilor din teritoriu este să nu scadă sub procentul de 30%, potrivit surselor Hotnews.ro.

În ceea ce privește strategia de campanie, social-democrații merg pe campania door-to-door și „la firul ierbii”. Astfel PSD va împinge în față miniștrii și secretarii de stat care vor fi prezenți la toate mitingurile și vor comunica electoratului proiectele și finanțările implementate de guvernarea PSD. De menționat este că PSD a semnat contract cu Poșta Română, prin care instituția livrează pliantele PSD de promovare la alegerile europarlamentare din acest an în fiecare gospodărie în care este prezent un pensionar

O schimbare în strategia PSD este concentrarea în mediul online. Social democraţii vor folosi o aplicaţie care va centraliza realizările partidului și pe care membrii PSD o vor utiliza în distribuirea pe rețelele de socializare.

Slogan și mesaj: „Patrioți în Europa. România merită mai mult”. Principalul mesaj pe care PSD îl va transmite este că România trebuie să aibă drepturi egale cu cele ale statelor membre UE și să fie respectată. La mitingurille din țară, președintele PSD, Liviu Dragnea a criticat dur și a atacat companiile străine și oficialii europeni care „umilesc și calcă în picioare fermierii români”.

Partidul Național Liberal. Liberalii aruncă în lupta pentru europarlamentare o listă controversată de candidați și prea puțin reformată. De altfel, stabilirea candidațiilor a lansat o adevărată luptă internă între liberali și foștii pedeliști care a readus în prim plan nume uitate ale politicii românești. În interiorul PNL s-a vorbit despre o revenire a fostului președinte PNL Crin Antonescu în postura de candidat la PE în locul soției sale, Adina Vălean. După multe negocieri, conducerea a decis să o susțină din nou pe Adina Vălean, unul dintre cei mai influenți europarlamentari români în PE, potrivit unui studiu al Vote Watch EU.

După negocierile interne, conducerea partidului a decis ca piesa de rezistență cu care PNL deschide lista pentru Parlamentul European să fie cunoscutul om de televiziune Rareș Bogdan. Președintele PNL, Ludovic Orban a explicat de ce partidul a ales să-l susțină pe prima poziție pe Rareș Bogdan: „Un partid este într-un proces continuu de atragere de valori din societate, de atragere de lideri care apără aceleași principiii și valori. Rareș Bogdan este un om foarte bine cunoscut, este un profil de luptător împotriva abuzurilor, sistemului de putere construit de majoritatea PSD-ALDE, este un om care își iubește țara și se va bate cu toată forța pentru a promova interesele României în lume” , a spus Orban pe 14 martie.

De precizat este că liberalii mizează pe opt locuri eligibile în Parlamentul European. Din cele opt, patru au fost ocupate de foști pedeliști vechi politicieni din Transilvania baza electorală a PNL: Mircea Hava (primar Alba Iulia), Vasile Blaga (fostul secretar general al PDL), Gheorghe Falcă (primar Arad) și Daniel Buda (în prezent europarlamentar din Cluj). Următoarele locuri elegibile au fost ocupate de purtătorul de cuvânt al PPE (promovat și susținut de Traian Băsescu și demisior din PMP) Siegfried Mureșan, fostul secretar al PNL Dan Motreanu, dar și actualul europarlamentar Adina Vălean.

La nivel oficial liberalii și-au propus un scor între 25% și 30%, dar „cât mai aproape de 30%, cel puțin un vot în plus față de PSD și 10 europarlamentari”, potrivit eurodeputatul Siegfried Mureșan. Neoficial însă liberali estimează opt locuri eligibile și un scor de 27%. În ceea ce privește strategia de campanie, liberalii merg pe campania door to door, mitinguri la fel ca și PSD dar se bazează și pe sprijinul și susținerea președintelui Klaus Iohannis în campania electorală odată cu lansarea refrendumului pe justiție.

Deși inițial liberalii se temeau că demersul președintelui privind chestionarea populației pe tema justiție îi va afecta în campania electorală și va direcționa popularitatea spre USR (care a susținut puternic campania Fără penali), aceștia au decis să-l sprijine necondiționat pe șeful statului. Potrivit surselor Hotnews.ro și Klaus Iohannis va fi activ în campania pentru europarlamentare și va particpa la diverse evenimente inițiate de liberali.

Slogan și mesaj: „România în primul rând”. Mesajul pe care liberalii îl transmit este unul împotriva PSD, un atac la adresa social-democrațiilor. De asemenea, liberalii promovează prin discursurile lor un mesaj pro-european care are la bază valorile justiției și a statului de drept.

Alianța 2020 USR+PLUS. Pentru prima oară candidați la alegerile europarlamentare, partidul condus de Dan Barna a hotărât să meargă împreună la alegerile europarlamentare cu fostul premier Dacian Cioloș. Astfel, USR au făcut o alianța cu partidul nou înființat PLUS.

Alianța USR+PLUS a pornit la drum cu multe orgolii, dar și cu ghinion. Prima problemă a fost stabilirea candidațiilor pe locurile eligibile. O serie de lideri USR au contestat în interiorul partidului faptul că Dacian Cioloș este cel care deschide lista comună. Situația a fost rezolvată într-un final, însă alianța proaspăt înființată a întâmpinat o nouă problemă la înregistrarea candidațiilor la Biroul Electoral Central.

Pentru că Dan Barna și Dacian Cioloș nu figurau ca președinți ai USR, respectiv PLUS în Registul partidelor politice, Biroul Electoral Central a respins înscrierea Alianței USR-PLUS pentru europarlamentare. Au urmat câteva zile de foc pentru Alianța USR-PLUS, care a contestat decizia la Înalta Curte, care le-a admis contestația celor două formațiune și astfel au reușit să intre în competiția pentru Parlamentul European.

Alianța USR+PLUS propune electoratului român o reprezentare la nivel european din rândul foștilor miniștriai cabinetului Cioloș: Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Ioan Dragoș Tudorache, dar și pe Coltilde Armand și Vlad Botș. După validarea candidaturilor, Alianța 2020 s-a confruntat din nou cu o serie de tensiuni interne, doi dintre candidații propuși de USR+PLUS anunțând că se retrag din motive personale.

Conform calculelor interne, cele două formațiuni mizează că vor obține la scrutinul din 26 mai , șase locuri eligibile și un scor cuprins între 20-25%. Din postura de formațiuni tinere, fără o logistică precum a PSD și PNL, strategia celor două formațiuni este concentrată și coordonată în mediul online unde își postează eveimentele de campanie, dar și atacurile la adresa adversarilor. O a doua componentă a strategiei este și campania la firul ierbii, iar mesajul pe care acesta îl prezintă electoratului este cel care i-a consacrata și la alegerile parlamentare din 2015 „Fără penali în funcțiile publice”.

Slogan și mesaj: „Fără hoție, ajungem departe”.  Totodată, Alianța 2020 promite că va susține ideea unei armate europene, va milita pentru o legislație Magnițki – privind instituirea unor sancțiuni în privința cetățenilor străini responsabili pentru încălcarea gravă a drepturilor omului -, va propune tratamente în străinătate pentru români, va susține ca produsele să aibă aceeași calitate în UE și va propune un fond special „Nimeni nu rămâne în urmă” pentru regiunile cu educație deficitară.

 

Alianța Liberalilor și Democraților. Partidul lui Tăriceanu intră în competiția europeană pentru prima oară, deși are reprezentare la nivel european prin Norica Nicolai și Renate Weber (ambele ex-PNL). De altfel, din postura de partid aflat la guvernare ALDE, mizează să obțină trei locuri eligibile și un scor de 12-17% potrivit surselor Hotnews.ro. Candidații partidului sunt  Norica Nicolai, Daniel Barbu, Renate Weber, Ovidiu Silaghi, Varujan Vosganian, Andrei Gerea, Radu Silaghi Dumitrescu, Horia Victor Toma, Tudor Tim Ionescu.

Slogan și mesaj: „ALDE în Europa cu demnitate”.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România intră în competiția pentru Paramentul European cu o imagine erodată la nivel electoratului său care a sancționat dur asocierea cu PSD și Liviu Dragnea. Liderii Uniunii încearcă pe ultima sută de metri o distanțare de social-democrați pentru că riscă să nu obțină mandat la nivel european. UDMR are în prezent doi europarlamentari și speră că va obține la scrutinul din 26 mai mai tot două mandate dar, calculele interne nu arată prea grozav.

La începutul lunii martie, liderii UDMR au anunțat că lista de candidați este deschisă de actualul eurodeputat Iuliu Winkler, urmat de președintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), Vincze Lorant. Celălalt actual europarlamentar al UDMR, Sogor Csaba, ocupă doar locul cinci, decizia fiind luată de Consiliul Permanent al Uniunii.

PRO România. Un alt partid nou înființat care a intrat în cursa europeană este PRO România. Partidul lui Victor Ponta propune electoratului candidați cunoscuți pe scena politică românească, precum comisarul european Corina Creţu, fostul prim-ministru Mihai Tudose și Iurie Leancă, fost prim-ministru al Republicii Moldova.

Slogan și mesaj: „Mândri că suntem români, mândri că suntem europeni”.

Partidul Mipcarea Popuară merge evident cu Traian Băsescu care deschide lista candidaților pentru alegerile europarlamentare. Fostul șef al statului deschide lista, fiind urmat de președintele PMP, Eugen Tomac. Deputatul PMP Robert Turcescu este și el pe listă, al șaselea. Potrivit ultimelor sondaje, PMP nu este cotat cu șanse în scrutinul din 26 mai și poate obține cel mult un loc în Parlamentul European, iar asta depinde de cum se va derula campania electorală.

Slogan și mesaj: „Uniți în Europa.